Of, Doamne, ce an plin am avut; plin din toate punctele de vedere. Daca stau bine sa ma gandesc, nu prea stiu cum a trecut prima perioada, pana in luna aprilie. Au fost niste luni sterse, fara cine stie ce mari impliniri. Patru luni in care am stat curca, patru luni in care nu prea stiu ce am facut. Au fost niste zile-nopti, nopti-zile in care am dormit si m-am trezit, apoi am dormit din nou. Nu prea imi amintesc exact ce am facut; au fost, pur si simplu, niste zile ce au trecut. Cred ca nici nu vreau sa imi aduc prea bine aminte ce anume a fost. Stiu insa ce a urmat dupa aceea. Am inceput sa lucrez, asa cum ar spune unii oameni. Am inceput sa tac, cum ar spune altii. Am inceput sa visez, cum bine ar gandi o alta parte a cititorilor mei. Cert este ca am inceput ceva. Ceva care inseamna starea mea actuala. Ceva plecand de la disparitia tatalui meu! Daca in acest fel se traduce ceea ce am de spus, atunci starea mea de anul acesta se traduce exact prin acest lucru. Am piredut ceva, pentru a incepe ceva! Iar daca asa se traduce intreaga mea suferinta, atunci acest lucru trebuie sa se fi intamplat. L-am pierdut pe tata, pentru a ma redescoperi! Nu stiu daca asa pot traduce ceea ce mi s-a intamplat, dar cred ca nu am alte explicatii. Totul a pornit din ziua de 17 aprilie. Era a treia zi de Pasti, zi pe care mi-o amintesc ca si pe cea de ieri. Parca viata mea a inceput si s-a sfarsit in acea zi! Nici nu mai stiu ce facusem pana atunci; stiu doar ce am facut dupa aceea. Parca viata mea a inceput odata cu aceasta zi! Cred ca fost cea mai trista dar si cea mai deschisa zi din viata mea. Ce a urmat dupa aceea este la mintea fiecaruia! Pentru mine este simplu ce a urmat: amintiri despre nastere, viata, scoala, facultate, dragoste, impliniri, dezamagiri, asteptari, cunoastere, dezamagiri, sperante, toate insuflate de acea zi, de acea tragica si, pe de alta parte, nesperata dorinta de a izbavi! Cred ca intreaga mea viata a fost dramuita in doua: prima parte, copilaria cu fericirea ei nedisimulata, cu trairile ei intense dar nesigure, cu sentimentul deplorabil al renuntarii la viata mea. A doua parte, cea inceputa pe 17 aprilie 2012, insemna restul. Insemna exact ceea ce uitasem sa calculez: insemna bucuria traiului la sute de km de casa. Insemna impunerea coagularii renuntarii. Insemna calcularea restului, a tot ceea ce nu comensurasem. Insemna bucuria revederii, fara scancetul inceputului si sfarsitului. Insemna tot ceea ce aveam sa resemnez.
Finalmente, asta sunt eu acum! Sunt inceputul si sfarsitul, sunt albul si negrul, sunt Eu si ... Eu. Este vorba, poate, despre tatal meu. Poate...
Nu stiu cat de multe se inteleg din cuvintele mele. Este cert ca anul ce tocmai se incheie nu a putut fi doar atat. Este de la sine inteles ca am avut un an plin de idei, de sentimente, de trairi interioare pe care nu le-am dezvaluit vreodata. Dar astazi, in ultima zi din 2012, asa cred. Cred ca anul a inceput cu tatal meu in viata si s-a terminat cu el la timpul trecut. De aceea sunt trista! Sunt infiorator de trista si de napastuita. Nu stiu daca voi posta aceste randuri. Nu am de ce si pentru cine. Nu cred ca cineva poate simti acest trist conglomerat de sentimente. Dar daca cineva poate, daca totusi se poate sa se poata, atunci nimic nu este irealizabil. Atunci inseamna ca nu doar eu am simtit aceste stranii sentimente, nu doar eu am fost cea in cautarea Eului, nu doar eu am fost ranita foarte tare si foarte adanc! Sunt sigura ca mai sunt multi Eu. Sunt sigura ca, pentru multa lume din jurul meu, ceea ce am spus este "nezdravan". Dar daca ceea ce am spus este la locul lui, daca ceea ce simt este simtit si de altii, daca ceea ce am spus a fost spus si de altii, fie el si unul singur, atunci este bine, ma simt bine.
Cred ca cineva o sa socoata ferm: asta a baut! Si nu il voi contrazice, cu toate ca nu are dreptate!
Nu are deloc! Dar, dupa stiinta mea., in ultima zi a anului omul trebuie sa fie om. Si betivul trebuie sa para ca este treaz! Chiar daca nu este!
Asa ca, La multi ani tuturor! La multi ani celor ce viseaza si spera sa viseze si anul viitor! La multi ani celor ce nu viseaza si nu spera sa viseze si anul viitor! La multi ani, tuturor! Aduceti-va aminte, insa, ca fiecare dintre voi are in mireasma degetelor si in praful stelelor amintiri nesterse, pe care poate nu si le aminteste! Fiecare are, cu sau fara voia lui, o amintire ce poate s-a sters, dar care, cu siguranta, nu suporta amanare. Acelora le urez: nu uitati!
luni, 31 decembrie 2012
sâmbătă, 29 decembrie 2012
Vacanta la Voiniceni...
A trecut si Craciunul. Dupa o absenta de cativa ani de acasa, anul acesta l-am petrecut cu mama si cu fratii mei, la Voiniceni. Era primul Craciun fara ticu', si am tinut mortis sa fim langa mama. A fost ca un vis frumos, dar care s-a terminat foarte repede. Nu conteaza cata munca a insemnat acest Craciun, ci raman doar amintirile. In ajun am fost colindati de zeci de copii; au primit voiosi cornurile pe care mama le pregatise pentru ei. Mi-am amintit de copilaria mea si de fericirea ce ma incerca inca de la prima ora a diminetii. Umblam la colindat cu Leni, prietena mea, si cu alte cateva fetite din vecini. Porneam dimineata, pe la 9.00, si pana seara colindam fiecare casa din sat. Sute de colinde pentru tot atatea case; primeam cornuri, nuci, mere si pupeze. Pupezele erau facute din aluat de cozonac si aveau forma unei papusele; in loc de ochi, erau boabe de fasole. Erau gustoase si, in special, ne demonstrau cate rude apropiate aveam. Eu adunam pana in 10 pupeze; Leni primea mai multe, ca avea mai multe matusi in sat. La mine se adunau numai pe jumatate, pentru ca ticu' nu era din sat. Era venit din Sincai, satul in care s-a nascut Gheorghe Sincai! Daca aveam cum sa ajung si acolo la colindat, cu siguranta as fi primit mai multe pupeze. Dar asa......trebuia sa ma multumesc cu jumatate! De-a lungul intregii zile, trebuia sa imi golesc traistuta de cateva ori. Dar retineam exact locurile unde imi desertam traista, pentru a-i spune tatalui meu de unde sa-mi recupereze bogatia. Si el, saracul, trebuia sa mearga seara, dupa ce ajungeam eu acasa, sa adune tot ceea ce primisem dupa o zi intreaga de haladuit prin intreg satul. Si mai frumos era cand intram in camera din colt si vedeam ca venise Mos Craciun. In lipsa mea., mosul aducea bradul, globuletele, bomboanele si ciocolatelele, plus cadourile de sub brad. Apoi noaptea, cand se presupune ca toti copiii dorm, in special dupa ce batusera satul in lung si in lat si sunt franti de oboseala, imi placea sa ma prefac ca dorm, dar cand veneau primii colindatori apaream de nicaieri. "Ferice, feri-le-ai, Doamne, Ferice, Ferice, Doi corindeoi .... Dar afara, cine sade, dar afara cine sade, doi corindeoi" - cam asa suna una dintre Ferici. Fericile erau colinde specifice fiecarei varste adolescentine. Fericea Mare, Fericea Mica ... si alte cateva randuri de feciori de diferite varste care colindau in noaptea de Ajun. Eu nu-mi amintesc aceste colinde, numai cateva franturi din ele. Poate cineva va fi in stare si va avea curajul si dorinta de a culege aceste minunate colinde. Ar fi mare pacat sa se piarda de-a lungul timpului colinde ce s-au pastrat sute de ani. Cine crede ca Hrusca a inventat colindele se inseala; Hrusca doar le-a promovat la nivel national. Ele au existat din mosi stramosi si, cu putina grija, se vor pastra in continuare. Cel putin, la tara!
Seara de Ajun m-a gasit rupta de oboseala; dar totul a disparut ca prin farmec atunci cand Petrica, un vecin foarte drag, a venit dupa Alina, fiica lui, care impodobea bradul mamei impreuna cu Marius, fiul meu, si cu Flaviu, nepotul meu. Ne-am pus pe colindat, incepand cu "Trei pastori" si cu "Umbla maica pe pamant...". De atat de multa bucurie sufleteasca nu am avut parte de multa vreme. Cel putin, nu anul acesta, care a fost foarte dificil pentru mine! Un bilant voi face maine, poimaine, daca voi fi in stare! Am colindat mai bine de o ora si ne-am umplut inimile; cel mai frumos moment a fost acela in care Petrica a inceput sa colinde cu Alina; nu-mi era cunoscuta colinda. Era o colinda veche, din satul lui Petrica. Mi-am dat seama ca zestrea noastra este una uriasa; fiecare sat are colindele specifice chiar daca distanta dintre doua sate este de numai cativa km. Si este pacat de Dumnnezeu sa nu le pastram.
In noaptea de Craciun am avut colindatori si am fost si noi plecati la colindat. A fost o noapte frumoasa, in care nu a contat cine are sau nu voce; a fost o noapte magica, in care toti cei din jur colindau frumos, indiferent daca aveau sau nu ureche muzicala. Nu asta a contat! A contat doar dorinta noastra de a simti Craciunul; si l-am simtit din plin.
A doua zi, dupa numai cateva ore de somn, am pregatit masa si ne-am adunat cu totii; sora mea, fratele meu, cumnatii, nepotii. Am stat impreuna la masa de Craciun, dupa care am urcat la cimitir. Trebuia sa il salutam si pe ticu' si sa ii spunem cat de mult ne lipseste. Ninsese mult, iar cimitirul este "in varful dealului". Chiar asa si este, pus pe un deal din apropierea satului; din varful lui se vede toata zona - in vale este Voiniceni, in stanga Ceuas, in fata Targu Mures. Este un peisaj minunat!
Cimitrul era pustiu. Doar noi, familia, am urcat cu doua masini. Am avut emotii ca nu vom putea urca pentru ca drumul era acoperit cu polei si cu zapada, dar am reusit, in cele din urma. Toate mormintele erau acoperite cu zapada si cu ghivece de flori pe care le rasturnase vantul. Din fericire, aveam la noi lopata de portbagaj. O luasem pentru ca drumul Constanta-Targu Mures era greu si, la plecarea din Constanta ne asteptam sa avem parte de dificultati in trafic. Din fericire, nu a fost cazul, iar lopata am folosit-o doar pentru a curata morimintele tatalui si bunicului nostru. Am vorbit si cu unul, si cu celalalt. Am plans, mi-am usurat sufletul si am fumat o tigara intre mormintele lor. Nu stiu cum simt alte persoane, insa eu ii simt mereu langa mine. Asa suport mai usor disparitia lor! Poate ca este vorba de autoaparare...poate de credinta, poate de convingere. Nu stiu! Cert este ca gandind in felul acesta, nu i-am pierdut nici pe tata, nici pe bunicul, nici pe bunica. Ei sunt doar putin plecati!
Dupa ce am aprins lumanari si Dan a pus un drapel tricolor pe mormantul lui ticu" (sper ca i-a placut!), am coborat cu inima mult mai usoara. Parca ii vizitasem si ne facusem datoria fata de ei. Vorba lui sora-mea, parca am revenit la casa parinteasca, care incet-incet se muta in varful dealului.
Seara de Ajun m-a gasit rupta de oboseala; dar totul a disparut ca prin farmec atunci cand Petrica, un vecin foarte drag, a venit dupa Alina, fiica lui, care impodobea bradul mamei impreuna cu Marius, fiul meu, si cu Flaviu, nepotul meu. Ne-am pus pe colindat, incepand cu "Trei pastori" si cu "Umbla maica pe pamant...". De atat de multa bucurie sufleteasca nu am avut parte de multa vreme. Cel putin, nu anul acesta, care a fost foarte dificil pentru mine! Un bilant voi face maine, poimaine, daca voi fi in stare! Am colindat mai bine de o ora si ne-am umplut inimile; cel mai frumos moment a fost acela in care Petrica a inceput sa colinde cu Alina; nu-mi era cunoscuta colinda. Era o colinda veche, din satul lui Petrica. Mi-am dat seama ca zestrea noastra este una uriasa; fiecare sat are colindele specifice chiar daca distanta dintre doua sate este de numai cativa km. Si este pacat de Dumnnezeu sa nu le pastram.
In noaptea de Craciun am avut colindatori si am fost si noi plecati la colindat. A fost o noapte frumoasa, in care nu a contat cine are sau nu voce; a fost o noapte magica, in care toti cei din jur colindau frumos, indiferent daca aveau sau nu ureche muzicala. Nu asta a contat! A contat doar dorinta noastra de a simti Craciunul; si l-am simtit din plin.
A doua zi, dupa numai cateva ore de somn, am pregatit masa si ne-am adunat cu totii; sora mea, fratele meu, cumnatii, nepotii. Am stat impreuna la masa de Craciun, dupa care am urcat la cimitir. Trebuia sa il salutam si pe ticu' si sa ii spunem cat de mult ne lipseste. Ninsese mult, iar cimitirul este "in varful dealului". Chiar asa si este, pus pe un deal din apropierea satului; din varful lui se vede toata zona - in vale este Voiniceni, in stanga Ceuas, in fata Targu Mures. Este un peisaj minunat!
Cimitrul era pustiu. Doar noi, familia, am urcat cu doua masini. Am avut emotii ca nu vom putea urca pentru ca drumul era acoperit cu polei si cu zapada, dar am reusit, in cele din urma. Toate mormintele erau acoperite cu zapada si cu ghivece de flori pe care le rasturnase vantul. Din fericire, aveam la noi lopata de portbagaj. O luasem pentru ca drumul Constanta-Targu Mures era greu si, la plecarea din Constanta ne asteptam sa avem parte de dificultati in trafic. Din fericire, nu a fost cazul, iar lopata am folosit-o doar pentru a curata morimintele tatalui si bunicului nostru. Am vorbit si cu unul, si cu celalalt. Am plans, mi-am usurat sufletul si am fumat o tigara intre mormintele lor. Nu stiu cum simt alte persoane, insa eu ii simt mereu langa mine. Asa suport mai usor disparitia lor! Poate ca este vorba de autoaparare...poate de credinta, poate de convingere. Nu stiu! Cert este ca gandind in felul acesta, nu i-am pierdut nici pe tata, nici pe bunicul, nici pe bunica. Ei sunt doar putin plecati!
Dupa ce am aprins lumanari si Dan a pus un drapel tricolor pe mormantul lui ticu" (sper ca i-a placut!), am coborat cu inima mult mai usoara. Parca ii vizitasem si ne facusem datoria fata de ei. Vorba lui sora-mea, parca am revenit la casa parinteasca, care incet-incet se muta in varful dealului.
joi, 13 decembrie 2012
Eu cu prostii nu vorbeste.... in memoriam, Vio
Azi de dimineata m-a sunat o fosta colega si prietena care mi-a dat o veste foarte, foarte trista. Viorel Felician a incetat sa mai lupte cu boala. Nu a mai avut puterea sa o faca! Si cred ca nici nu a mai vrut - i-a ajuns suferinta nemeritata pe care a indurat-o in ultimul an si jumatate! Cred ca toate pacatele pe care le-a avut i-au fost sterse cu aceasta teribila durere fizica si, sunt sigura, sufleteasca. Nu e usor sa fii bolnav irecuperabil si sa stii ca, in orice clipa, e posibil sa nu mai apuci ziua de maine. Sa stii ca astazi poate fi ultima zi pe care o mai traiesti! Vio nu era superstitios si, cu toate astea, a murit intr-o zi de 13!
Nu l-am vazut din luna ianuarie, de cand Claudiu Val si-a lansat o carte si Vio a tinut sa fie de fata chiar daca era foarte bolnav si foarte slabit. Dupa aceea ne-am auzit la telefon; se mutase la Macin si imi spunea ca s-a ingrasat cateva kg bune si se simte foarte bine departe de zumzetul si de nebunia orasului care nu-ti permite sa traiesti, ci te traieste el pe tine. In goana nebuna a timpului, nu ne-am mai auzit de atunci, iar mai apoi starea lui s-a inrautatit. Nu a vrut sa-l vada nimeni bolnav si slabit; era exact modul lui de a ne arata ca ii pasa de noi. Cred ca nu suporta ideea ca privirile noastre, ale fostilor lui colegi si prieteni vor fi triste si vor trada compasiunea. Stiu ca nu am sa-l mai vad vreodata, nu in lumea asta, cel putin, dar pot spune cu mana pe inima ca mi-a infrumusetat si mi-a imbogatit viata. Sutele de ore pe care le-am petrecut impreuna vor ramane vii in sufletul meu. Nu voi uita nici discutiile despre orice pe care le-am purtat cu el, nici usurinta cu care vorbea despre moarte. Cu toate astea, Vio a fost un mare iubitor de viata; era dedicat familiei, isi iubea foarte mult sotia si fiul, iubea natura, iubea sportul (cat a fost sanatos, a fost prezent la fiecare Cros de 1 decembrie si nu numai). Un amalgam de ganduri ma copleseste; ce pot spune despre un om cu care am lucrat aproape 10 ani, cu care am mancat si am stat de vorba de atatea ori, cu care am impartasit bucurii si necazuri? Pot doar sa nu uit! Si nu voi uita! In special, imi voi aminti mereu expresia lui favorita: "Eu cu prostii nu vorbeste!". Prostia omeneasca l-a disperat si, din pacate, a avut din plin parte de ea. Ca noi toti, dealtfel! De alegeri era intotdeauna nemultumit de rezultate. Era total dezorientat si-mi spunea: "cum naiba au iesit astia, ca nimeni din jurul meu, familie, prieteni, cunoscuti nu i-au votat!" Nu era usor sa il conving ca nu a furat nimeni alegerile, ci doar ca grupul lui de cunoscuti si prieteni este de o anumita factura, total diferita de cea a multimii care pune stampila. Iata o mostra:
-Ti-ai bagat ma?
-Da, mi-am bagat. Oile in saivan, pentru iarna.
-Nu asta, ma, eu te intreb daca ti-ai bagat…
-Pai nu-ti spusei? Mi-am bagat fanul in sura, sa aiba si vaca mea ceva de mancare peste iarna.
-Bre, da’ greu e cap mai esti. Eu te intreb daca ti-ai bagat…
-Prea ma iei asa repede. Ai putintica rabdare, ca-ti spui tot. Mi-am bagat varza la murat, mi-am bagat cartofii in beci, mi-am bagat branza la putini si soacra la racoare, pe perioada nedeterminata. Ca nu puteam s-o mai tin in casa. Am inceput sa facem focul si ne era teama sa nu se imputa. Asa ca am dus-o la locul ei de odihna vesnica. Si in rest mi-am cam bagat tot ce era de bagat la adapost de prin batatura, ca acum vine viforul si zapada. Si atunci o sa stau la gura cuptorului, o sa bag cate un lemn in soba si din cand in cand o sa mai bag in gura un carnat, o muratura, o felie de bostan copt si ce-o mai fi prin camara aceea in care toata vara si toata toamna am tot bagat. Ca sa am acum, la venirea iernii.
-Mai omule, eu te intreb daca ai fost azi la scoala, ca sa-ti bagi…
-Nu, ca m-am cam sfadit cu profesoara, si nu-mi mai bag nasul in afacerile de la scoala.
-Lasa, ba, ca nu de nevasta-ta, profesoara, te intrebam eu cu bagatul, ci de votare.
-A, de votare zici tu! Pai, cand a cantat cocosul, pe la trei jumate, m-am dus, am descuiat scoala, i-am trezit pe jandarm si pe paznic, am aprins luminile, am facut focul prin clase si pana sa ne incalzim noi la o cafeluta, au si inceput sa navaleasca alegatorii. Ca azi s-a nimerit sa fie zi de targ la Targu, si voiau toti sa plece pe la cumparaturi. Si ca sa nu vina cu capsa pusa sau chiar beti pulbere de pe la targ, mai bine au venit de dimineata, la vot. Ca daca e omul asupra unui pahar de vin, voteaza altfel, mai adevarat…
-Pai bine, asa zi, ca acum mai vii acasa, dar cu cine ai votat? Ca daca-mi spui tu primul, iti spun si eu, dupa aia, mai vecine, mai.
-Nu prea poci sa-ti spui, una la mana, ca votul e secret, doi la mana, ca nu stiu ce e in capul tau, si trei, ca nu vreau. Dar sa fii sigur ca am votat cum trebuie. Am votat cu ai nostri, cum altfel?
Felician PETRARU"
Vin sarbatorile; in fiecare an, Vio era Mos Craciun - avea si pelerina lui mosu', si caciula lui. Cat despre barba, ei bine, ea era naturala! Ii placea sa inveseleasca copiii. Poate si pentru ca el nu a avut cea mai fericita copilarie. Iata ce scria in decembrie 2008, in urma cu 4 ani:
Cica la o gradinita oarecare de prin orasul acesta minunat parintii au
angajat un mos care sa faca protocolul oferirii de daruri copilasilor aferenti
respectivului stabiliment. Dar dintr-o impardonabila eroare de greseala mosul
deja arvunit nu s-a mai putut deplasa in timp util la locul desfasurarii
evenimentului. Asa ca la moment el a fost inlocuit cu o baba. Adica cu o moasa.
Costumata adecvat traditiei, roba lunga rosie, cizme negre, caciulita si barba
din dotare, moasa, adica baba, nu a prea catadicsit sa adaste in prezenta
copiilor, fiindca era cam pe fuga. Mai avea si alte angajamente de efectuat in
decursul aceleiasi zile, la ore destul de apropiate. Ca atare, pe la mijlocul
petrecerii copiilor, baba, adica moasa, si-a cam luat sacul la spinare si
talpasita spre alte gradinite care si ele duceau lipsa de mosi. Nu inainte de a
percepe comisionul prestarii de servicii calificate pe post de mos! Parintii,
mai indulgenti fata de conditia din ziua de azi a muncitorului roman, au inchis
ochii si au deschis larg buzunarul, dar copiii… Cei care nu apucasera sa sada
macar doua secunde in poala mosului s-au simtit frustrati, mintiti si inselati,
iar ceilalti s-au amuzat copios, mai ales atunci cand mosul, adica moasa, a
plecat cu mantia fluturanda, de sub care se vedeau, in loc de pantaloni, niste
fuste crete. Probabil ca astfel copiii vor trage invataminte pertinente despre
diferenta dintre mos si baba, virtual si real, traditie si compromitere. Suntem
la sarbatori, si asta ne ocupa mult timp!
Felician PETRARU"
Mi-as dori ca toti oamenii din lume sa ii citeasca scrierile lui si-mi pare foarte rau ca nu a reusit sa scrie cartile pe care le avea in plan. Poate se va gasi cineva sa adune intr-o lucrare mai ampla articolele publicate de el in revista Tomis si editorialele din ziarul Observator. Cred ca Vio ar merita acest lucru, spre aducere aminte.
Nu-mi curg lacrimile pe obraz (nu-mi mai curg, de fapt), dar sufletul meu plange. Voi incerca, de dragul lui Viorel Felician (care, de fiecare 1 martie ne aducea cate un buchetel de viorele... cum altfel?) sa nu plang. Stiu ca nu ar vrea, a spus-o de multe ori. Daca era dupa el, la inmormantarea lui ar trebui sa fim veseli. Dar stiu ca fiecare om care l-a cunoscut va plange si, in acelasi timp va zambi. Va fi recunoscator lui Dumnezeu ca i l-a scos in cale pe Vio, sa-i faca viata mai frumoasa. Eu, una, sunt recunoscatoare!
Adio, Vio! Stiu ca, de acolo de Sus, ne vei urmari si te vei distra copios cand vom calca in strachini! Si -ti vei spune in barba: "ti-am zis eu...".
Nu l-am vazut din luna ianuarie, de cand Claudiu Val si-a lansat o carte si Vio a tinut sa fie de fata chiar daca era foarte bolnav si foarte slabit. Dupa aceea ne-am auzit la telefon; se mutase la Macin si imi spunea ca s-a ingrasat cateva kg bune si se simte foarte bine departe de zumzetul si de nebunia orasului care nu-ti permite sa traiesti, ci te traieste el pe tine. In goana nebuna a timpului, nu ne-am mai auzit de atunci, iar mai apoi starea lui s-a inrautatit. Nu a vrut sa-l vada nimeni bolnav si slabit; era exact modul lui de a ne arata ca ii pasa de noi. Cred ca nu suporta ideea ca privirile noastre, ale fostilor lui colegi si prieteni vor fi triste si vor trada compasiunea. Stiu ca nu am sa-l mai vad vreodata, nu in lumea asta, cel putin, dar pot spune cu mana pe inima ca mi-a infrumusetat si mi-a imbogatit viata. Sutele de ore pe care le-am petrecut impreuna vor ramane vii in sufletul meu. Nu voi uita nici discutiile despre orice pe care le-am purtat cu el, nici usurinta cu care vorbea despre moarte. Cu toate astea, Vio a fost un mare iubitor de viata; era dedicat familiei, isi iubea foarte mult sotia si fiul, iubea natura, iubea sportul (cat a fost sanatos, a fost prezent la fiecare Cros de 1 decembrie si nu numai). Un amalgam de ganduri ma copleseste; ce pot spune despre un om cu care am lucrat aproape 10 ani, cu care am mancat si am stat de vorba de atatea ori, cu care am impartasit bucurii si necazuri? Pot doar sa nu uit! Si nu voi uita! In special, imi voi aminti mereu expresia lui favorita: "Eu cu prostii nu vorbeste!". Prostia omeneasca l-a disperat si, din pacate, a avut din plin parte de ea. Ca noi toti, dealtfel! De alegeri era intotdeauna nemultumit de rezultate. Era total dezorientat si-mi spunea: "cum naiba au iesit astia, ca nimeni din jurul meu, familie, prieteni, cunoscuti nu i-au votat!" Nu era usor sa il conving ca nu a furat nimeni alegerile, ci doar ca grupul lui de cunoscuti si prieteni este de o anumita factura, total diferita de cea a multimii care pune stampila. Iata o mostra:
"O bagare, o votare!
-Da, mi-am bagat. Oile in saivan, pentru iarna.
-Nu asta, ma, eu te intreb daca ti-ai bagat…
-Pai nu-ti spusei? Mi-am bagat fanul in sura, sa aiba si vaca mea ceva de mancare peste iarna.
-Bre, da’ greu e cap mai esti. Eu te intreb daca ti-ai bagat…
-Prea ma iei asa repede. Ai putintica rabdare, ca-ti spui tot. Mi-am bagat varza la murat, mi-am bagat cartofii in beci, mi-am bagat branza la putini si soacra la racoare, pe perioada nedeterminata. Ca nu puteam s-o mai tin in casa. Am inceput sa facem focul si ne era teama sa nu se imputa. Asa ca am dus-o la locul ei de odihna vesnica. Si in rest mi-am cam bagat tot ce era de bagat la adapost de prin batatura, ca acum vine viforul si zapada. Si atunci o sa stau la gura cuptorului, o sa bag cate un lemn in soba si din cand in cand o sa mai bag in gura un carnat, o muratura, o felie de bostan copt si ce-o mai fi prin camara aceea in care toata vara si toata toamna am tot bagat. Ca sa am acum, la venirea iernii.
-Mai omule, eu te intreb daca ai fost azi la scoala, ca sa-ti bagi…
-Nu, ca m-am cam sfadit cu profesoara, si nu-mi mai bag nasul in afacerile de la scoala.
-Lasa, ba, ca nu de nevasta-ta, profesoara, te intrebam eu cu bagatul, ci de votare.
-A, de votare zici tu! Pai, cand a cantat cocosul, pe la trei jumate, m-am dus, am descuiat scoala, i-am trezit pe jandarm si pe paznic, am aprins luminile, am facut focul prin clase si pana sa ne incalzim noi la o cafeluta, au si inceput sa navaleasca alegatorii. Ca azi s-a nimerit sa fie zi de targ la Targu, si voiau toti sa plece pe la cumparaturi. Si ca sa nu vina cu capsa pusa sau chiar beti pulbere de pe la targ, mai bine au venit de dimineata, la vot. Ca daca e omul asupra unui pahar de vin, voteaza altfel, mai adevarat…
-Pai bine, asa zi, ca acum mai vii acasa, dar cu cine ai votat? Ca daca-mi spui tu primul, iti spun si eu, dupa aia, mai vecine, mai.
-Nu prea poci sa-ti spui, una la mana, ca votul e secret, doi la mana, ca nu stiu ce e in capul tau, si trei, ca nu vreau. Dar sa fii sigur ca am votat cum trebuie. Am votat cu ai nostri, cum altfel?
Felician PETRARU"
Vin sarbatorile; in fiecare an, Vio era Mos Craciun - avea si pelerina lui mosu', si caciula lui. Cat despre barba, ei bine, ea era naturala! Ii placea sa inveseleasca copiii. Poate si pentru ca el nu a avut cea mai fericita copilarie. Iata ce scria in decembrie 2008, in urma cu 4 ani:
"Moasa Craciun!
Felician PETRARU"
Mi-as dori ca toti oamenii din lume sa ii citeasca scrierile lui si-mi pare foarte rau ca nu a reusit sa scrie cartile pe care le avea in plan. Poate se va gasi cineva sa adune intr-o lucrare mai ampla articolele publicate de el in revista Tomis si editorialele din ziarul Observator. Cred ca Vio ar merita acest lucru, spre aducere aminte.
Nu-mi curg lacrimile pe obraz (nu-mi mai curg, de fapt), dar sufletul meu plange. Voi incerca, de dragul lui Viorel Felician (care, de fiecare 1 martie ne aducea cate un buchetel de viorele... cum altfel?) sa nu plang. Stiu ca nu ar vrea, a spus-o de multe ori. Daca era dupa el, la inmormantarea lui ar trebui sa fim veseli. Dar stiu ca fiecare om care l-a cunoscut va plange si, in acelasi timp va zambi. Va fi recunoscator lui Dumnezeu ca i l-a scos in cale pe Vio, sa-i faca viata mai frumoasa. Eu, una, sunt recunoscatoare!
Adio, Vio! Stiu ca, de acolo de Sus, ne vei urmari si te vei distra copios cand vom calca in strachini! Si -ti vei spune in barba: "ti-am zis eu...".
miercuri, 12 decembrie 2012
Fustangiii...
Daca v-ati asteptat la altceva, ghinion!
JOI, 13 DECEMBRIE, orele 19:00
Cityplex va invita la
proiectia filmului „FUSTANGIII”
Intrarea libera – in limita locurilor disponibile
In cadrul programului
Europa Cinemas, Cityplex va invita JOI, 13 DECEMBRIE, orele
19:00 la proiectia filmului „FUSTANGIII”.
Sinopsis: Infidelitatea masculină
sub diverse forme, văzută de 7 regizori diferiţi. Scrisă, regizată şi
interpretată de Jean Dujardin, Les Infidèles este o comedie îndrăzneaţă
realizată din mai multe scurt-metraje pe tema adulterului. Împreună cu Michel
Hazanavicius, şi alţi regizori francezi, Dujardin şi Gilles Lellouch oferă o
imagine lejeră, amuzantă şi pe alocuri deocheată a celor mai celebre obiceiuri
extraconjugale.
Cityplex si-a propus ca, incepand din 2012, sa devina un „ambasador” al
artei cinematografice europene, promovand în cadrul programului Europa Cinemas cele
mai reprezentative productii europene ale anului.
Intentionam sa
aducem titluri cu subiecte actuale si interesante pentru tineri , scopul nostru
fiind acela de a contribui la intelegerea culturii si mentalitatilor din alte
zone geografice .Vom avea cel putin 2 proiectii de filme pe luna cu intrare
libera, ocazie cu care vom promova tinere talente locale din domeniul artei, fie
ca este vorba de pictura, literatura, muzica, dans, film, teatru etc.
Informatii
despre evenimente: www.cityplex-tomis.ro;
www.facebook.com/CinemaCityplexConstanta
Nelipsitul UDMR si jocul democratic
Nu stiu de ce, in 1990, instantele de judecata care inregistrau partidele politice au admis cererea formulata de UDMR! Nici acum, dupa atata amar de vreme nu stiu de ce a fost acceptat pe esichierul politic un partid intemeiat pe criterii etnice. Normal ar fi ca, pe prinicipiul reprezentarii parlamentare a minoritarilor (prinicipiu cu care, de asemenea, nu sunt de acord!), maghiarii din Romania sa primeasca un mandat de deputat. Restul etnicilor unguri pot avea simpatii bazate pe platformele program ale formatiunilor politice; pot fi liberali, social-democrati sau pot simpatiza un alt partid in ca carui doctrina se regasesc. Dar nu, de ce sa nu fie in Parlamentul Romaniei un partid nelipsit de la nici o alianta post-electorala? De ce sa nu fie cateva zeci de voturi care sa incline, in caz de nevoie, balanta intr-o parte sau in cealalta? De ce sa nu fie si 18 voturi ale minoritatilor care, de asemenea, atarna mereu in balanta Puterii? Ce fel de joc democratic poate fi acesta in care UDMR si deputatii minoritatilor (care depasesc, la o adica, 70-80 de voturi ce pot fi esentiale in caz de nevoie) decid soarta noastra? Daca imi amintesc bine, toate legile importante votate de-a lungul anilor au avut sustinerea acestora. Adica ungurii sunt si ei responsabili de taierea salariilor si a pensiilor, de implementarea tuturor masurilor de austeritate impuse de-a lungul ultimilor doi ani. Normal ca, in acest context, UDMR a stat ca pe ghimpi la numaratoarea voturilor. A fost cat pe ce sa nu prinda 5%. De ce? Pentru ca si ungurii care nu fac politica s-au saturat de aceleasi mutre care ii reprezinta de 20 de ani in Parlamentul Romaniei; si traiesc in aceleasi conditii ca si romanii: sunt saraci, nici ei nu au bani sa-si cumpere medicamente, nici ei nu au bani pentru lemne, desi codrul e la o aruncatura de bat de ograda lor. Sunt cateva decizii simple care s-ar putea lua pentru ca situatia sa se schimbe. Dar nu se vrea. Este mult mai convenabil asa; UDMR la guvernare de j-de mii de ani! Nu ne arata occidentul cu degetul? Ei, nu, pe dracu'! Declaratiile din seara alegerilor ale lui Ponta si Antonescu mi-au lasat un gust mai mult decat amar. La un scor zdrobitor obtinut de USL, scor care ma sperie!, ei tot bat din pinteni sa faca guvern cu UDMR. Cica din diplomatie si din dorinta de a avea toti romanii care au votat, indiferent de etnie, reprezentare. Dar o au in Parlament! Ce nevoie este sa mai fie si la guvernare? Inca inaintea alegerilor parlamentare, Kelemen Hunor spunea ca UDMR este dispus sa intre la guvernare pentru "stabilitate politica". Tocmai ei spun asta, ei care in ultimii ani nu au facut decat sa consolideze instabilitatea politica din Romania! Ei care, in vara, la referendum, au stat cu capul la cutiuta si nu au facut absolut nimic pentru a indemna ungurii sa iasa la vot pentru suspendarea lui Traian Basescu. Atunci erau pro-PDL, acum sunt pro-USL. Ei sunt mereu pro-Putere, indiferent cum se numeste aceasta.
Se spune ca politica este o curva, dar eu cred ca este mult mai rau! Poate ca politica este o bordurista, desi eu cred ca si aia are principii! Nu am auzit despre vreo curva de varianta sa-si sarute pe gura clientul! Asta inseamna ca, in pofida meseriei pe care si-au insusit-o si politicienii, bordurista are niscaiva principii! Pe cand politicienii..... Stau si ma intreb daca deputatii si senatorii care nu au mai avut un mandat au idee ce ii asteapta in Parlament. Stau si ma intreb cati dintre ei stiu cu ce se mananca Parlamentul si ce atributii legale au in calitate de senatori sau deputati. Cand, in campanie un candidat spunea ca va face gradinite (si, apropo, e deputat de Constanta), foarte putini i-au spus ca, de fapt, astfel de promisiuni electorale intra in sarcina candidatilor la Primarii, consilii locale, consilii judetene... Mai toti candidatii le-au spus alegatorilor ceea ce acestia doreau sa auda: ca le vor creste salariile, ca le vor creste pensiile, ca vor fi create locuri de munca etc. Eu cred ca multi dintre parlamentarii alesi acum vor fi pe post de marionete: vor zambi frumos la camerele de filmat, vor ridica frumusel mana atunci cand partidul le-o va cere si, multi dintre ei isi vor da aere de "alesi ai neamului". Ce vot uninominal? Au habar romanii ce inseamna asta? Multi dintre alegatori nu stiau nici macar in ce colegiu sunt, daramite sa stie cine sunt candidatii care le cer votul! Sunt multe de schimbat in tara asta si nu stiu daca voi apuca ziua aceea in care deputatii si senatorii vor tine cont doar de asta! Lor le revine sarcina de a clarifica toate legile care au fost facute pe genunchi, astfel incat sa poate oricine sa atace o lege, sa se foloseasca de un articol redactat special pentru avocati sau pentru opozitie. Ei trebuie sa revizuiasca Constitutia, sa modifice Codul Fiscal, sa dea legi care sa nu mai necesite modificari dupa un an de zile. Sarcina lor este nu de a inventa roata, ci de a face sa nu mai mearga in colturi. Sa speram ca o vor face, pentru ca romanii nu mai suporta o noua dezamagire. Si este foarte clar ca dezamagirea i-a facut pe oameni sa voteze USL; nu pentru doctrina, ci pentru a da o palma, de fapt, un pumn in fata PDL si a lui Basescu.
A, si sa revin la scorul USL; de ce ma sperie acesta? Pentru ca orice s-ar spune, majoritatea adrobitoare este periculoasa; in lipsa unei opozitii reale, poti usor pica in capcana puterii absolute. Iar asta duce, invariabil, la totalitarism! Mi-e frica sa nu li urce puterea la cap.
Se spune ca politica este o curva, dar eu cred ca este mult mai rau! Poate ca politica este o bordurista, desi eu cred ca si aia are principii! Nu am auzit despre vreo curva de varianta sa-si sarute pe gura clientul! Asta inseamna ca, in pofida meseriei pe care si-au insusit-o si politicienii, bordurista are niscaiva principii! Pe cand politicienii..... Stau si ma intreb daca deputatii si senatorii care nu au mai avut un mandat au idee ce ii asteapta in Parlament. Stau si ma intreb cati dintre ei stiu cu ce se mananca Parlamentul si ce atributii legale au in calitate de senatori sau deputati. Cand, in campanie un candidat spunea ca va face gradinite (si, apropo, e deputat de Constanta), foarte putini i-au spus ca, de fapt, astfel de promisiuni electorale intra in sarcina candidatilor la Primarii, consilii locale, consilii judetene... Mai toti candidatii le-au spus alegatorilor ceea ce acestia doreau sa auda: ca le vor creste salariile, ca le vor creste pensiile, ca vor fi create locuri de munca etc. Eu cred ca multi dintre parlamentarii alesi acum vor fi pe post de marionete: vor zambi frumos la camerele de filmat, vor ridica frumusel mana atunci cand partidul le-o va cere si, multi dintre ei isi vor da aere de "alesi ai neamului". Ce vot uninominal? Au habar romanii ce inseamna asta? Multi dintre alegatori nu stiau nici macar in ce colegiu sunt, daramite sa stie cine sunt candidatii care le cer votul! Sunt multe de schimbat in tara asta si nu stiu daca voi apuca ziua aceea in care deputatii si senatorii vor tine cont doar de asta! Lor le revine sarcina de a clarifica toate legile care au fost facute pe genunchi, astfel incat sa poate oricine sa atace o lege, sa se foloseasca de un articol redactat special pentru avocati sau pentru opozitie. Ei trebuie sa revizuiasca Constitutia, sa modifice Codul Fiscal, sa dea legi care sa nu mai necesite modificari dupa un an de zile. Sarcina lor este nu de a inventa roata, ci de a face sa nu mai mearga in colturi. Sa speram ca o vor face, pentru ca romanii nu mai suporta o noua dezamagire. Si este foarte clar ca dezamagirea i-a facut pe oameni sa voteze USL; nu pentru doctrina, ci pentru a da o palma, de fapt, un pumn in fata PDL si a lui Basescu.
A, si sa revin la scorul USL; de ce ma sperie acesta? Pentru ca orice s-ar spune, majoritatea adrobitoare este periculoasa; in lipsa unei opozitii reale, poti usor pica in capcana puterii absolute. Iar asta duce, invariabil, la totalitarism! Mi-e frica sa nu li urce puterea la cap.
marți, 11 decembrie 2012
Cate doi in bancuta
Hai, ca am trait sa o vad si pe asta: nu le mai ajunge Casa Poporului! Am vazut la Washington Sala Congresului - acolo sunt mult mai putine locuri; dar la americani si in statele europene civilizate si care nu se uita in gura nimanui atunci cand vor sa modifice o Constitutie, ceva lege esentiala pentru un stat normal, legislativul are un numar fix de alesi. Si e vorba despre alesi cu coloana vertebrala, cu Cv impresionant, cu trecutul nepatat. In fine, problema multor posturi de televiziune este cum vor reusi sa incapa toti deputatii si senatorii in plenul unor sedinte intr-o sala care are mai putine locuri decat alesi. Si m-am gandit eu ca singura solutie viabila si pe placul romanilor care au iesit la vot ar fi ca in banci (care sunt, de fapt fotolii) sa fie asezati cate doi deputati si cate doi senatori. Asa cum stau de multe ori bolnavii in spitatele romanesti. Sa vada si ei cum este! Dupa mintea mea, eu i-as aseza pe Blaga langa Videanu, pe Ungureanu langa Udrea, pe Olteanu langa Roman. Pe deputatii PP-DD, intrati si ei la redistribuire i-as cupla tot cu pedelistii si ci cei de la Forta Civica; pe Culetu l-as pune in banca langa Tararache, pe Chiru in langa Banias, iar pe Marian Vasiliev l-as aseza la o bancuta din vecinatate. Nu stiu langa cine, nu-mi trece prin cap nici o figura pe care sa o asociez cu Marian Vasieliev. Nu se potriveste cu peisajul pestrit pe care l-am pomenit. Despre rezultatul in sine al votului, rezultat care nu m-a surprins foarte mult dar nici nu m-a bucurat prea tare, voi vorbi intr-o alta postare. Acum doar am vrut sa spun ca am gasit solutia; doi intr-o bancuta! Valabil pentru cei rezultati la redistribuirea facuta dupa o lege care nu-i nici cal, nici magar - asa ca deputatii si senatorii nu sunt nici in caruta, nici in teleguta. Dar ne meritam soarta!
joi, 6 decembrie 2012
Orice sut in cur e un pas inainte
Dupa eliminarea unui jucator al Stelei (cred ca il cheama Tanase, scuze microbistilor, eu sunt doar un fan al Romaniei) am fost absolut convinsa de victoria noastra. Ca nu a fost decat un egal, conteaza mai putin. Ideea este ca noi suntem mult mai buni dupa ce primim un sut in cur. Nu am facut o statistica europeana sau mondiala, dar cred ca expresia :"orice sut in cur e un pas inainte" e strict romaneasca. De aceea eram sigura ca, dupa o decizie absurda a arbitrului de centru, stelistii se vor mobiliza si vor condice meciul.
Trebuie sa ma scuz in fata puritanilor pentru folosirea cuvantului cur, dar fundul este ala pe care toci zarvazat, iar spatele este spate, nicidecum cur. Bun, ca am clarificat acest aspect lingvistic, revin la ideea renascutului din propria cenusa. Stiu ca asta ne defineste ca popor, cu toate ca nu-mi place foarte mult. Insa nu asta era ideea postarii mele; nu fotbalul este pasiunea mea.... Sunt nevoita sa revin la politica, bat-o, s-o bata! In seara asta am fost la o emisiune TV unde au performat doi oameni deosebiti, din partea a doua partide mici. Mi-au placut discursul lor, ideile exprimate, tonul dezbaterii. Si mi-am dat seama ca noi, ca popor, ar fi cazul sa renuntam la ideaea partidului unic - fie ca se numeste PCR, USL, ARD etc. Sa fiu bine inteleasa, nu fac nici o comparatie intre PCR si aliantele pe care le-am mentionat.
Insa este cazul sa acordam credit si partidelor mai mici, care au doctrine europene si oameni de foarte buna calitate si care, de cele mai multe ori, la alegeri iau doar suturi in cur. Nu trebuie ca intr-un parlament sa avem majoritate de peste 55%; o astfel de majoritate este periculoasa si poate sa duca la dictatura, intr-o forma sau alta. De aceea imi exprim convingerea ca, macar peste patru ani sa existe un al treilea partid puternic, in contrapondere la USL si ARD! Iar acesti oameni de calitate, care nu se regasesc in aliantele harsaite si care au, din pacate, si multi oameni manjiti, sa poata accede in functii de conducere din judet sau in institutii nationale importante.
Trebuie sa ma scuz in fata puritanilor pentru folosirea cuvantului cur, dar fundul este ala pe care toci zarvazat, iar spatele este spate, nicidecum cur. Bun, ca am clarificat acest aspect lingvistic, revin la ideea renascutului din propria cenusa. Stiu ca asta ne defineste ca popor, cu toate ca nu-mi place foarte mult. Insa nu asta era ideea postarii mele; nu fotbalul este pasiunea mea.... Sunt nevoita sa revin la politica, bat-o, s-o bata! In seara asta am fost la o emisiune TV unde au performat doi oameni deosebiti, din partea a doua partide mici. Mi-au placut discursul lor, ideile exprimate, tonul dezbaterii. Si mi-am dat seama ca noi, ca popor, ar fi cazul sa renuntam la ideaea partidului unic - fie ca se numeste PCR, USL, ARD etc. Sa fiu bine inteleasa, nu fac nici o comparatie intre PCR si aliantele pe care le-am mentionat.
Insa este cazul sa acordam credit si partidelor mai mici, care au doctrine europene si oameni de foarte buna calitate si care, de cele mai multe ori, la alegeri iau doar suturi in cur. Nu trebuie ca intr-un parlament sa avem majoritate de peste 55%; o astfel de majoritate este periculoasa si poate sa duca la dictatura, intr-o forma sau alta. De aceea imi exprim convingerea ca, macar peste patru ani sa existe un al treilea partid puternic, in contrapondere la USL si ARD! Iar acesti oameni de calitate, care nu se regasesc in aliantele harsaite si care au, din pacate, si multi oameni manjiti, sa poata accede in functii de conducere din judet sau in institutii nationale importante.
Am legat .... Simetria lui Sorescu
Am legat....
Marin Sorescu
Am legat copacii la ochi
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.
Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.
Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.
Am legat soarele la ochi
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.
Eşti acolo, a zis soarele,
După timpul acela,
Nu te mai ascunde.
Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.
Mereu mi-a placut Marin Sorescu, poezia lui, dar si Trei dinti din fata! Pe 8 decembrie se implinesc16 ani de cand Maestrul a trecut in nefiinta. A fost ministru al culturii, a fost laureat al premiului Herder si a fost un roman apreciat atat acasa, cat si in strainatate. Nu se mai nasc multi ca el, si stau sa ma intreb de ce? Mergeti duminica la vot? Ia cititi poezia urmatoare: Simetrie
Marin Sorescu
Mergeam asa,
Cand deodata in fata mea,
S-au desfacut doua drumuri :
Unul la dreapta,
Si altul la stanga,
Dupa toate regulile simetriei.
Am stat,
Am facut ochii mici,
Mi-am tuguiat buzele,
Am tusit,
Si-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).
Am mers pe el cum am mers,
De prisos sa mai dau amanunte.
Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua
Prapastii :
Una la dreapta
Alta la stanga.
M-am aruncat in cea din stanga,
Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant,
Gramada cu mine in cea din stanga,
Care, vai, nu era cea captusita cu puf!
Taras, m-am urnit mai departe.
M-am tarat ce m-am tarat,
Si deodata in fata mea
S-au deschis larg doua drumuri.
"V-arat eu voua !" - mi-am zis -
Si-am apucat-o tot pe cel din stanga,
In vrajmasie.
Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era
Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica.
Si la prima rascruce
M-am daruit cu toata fiinta
Celui din dreapta. Tot asa,
Celalalt trebuia acum, celalalt...
Acum merindea imi e pe sfarsite,
Toiagul din mana mi-a-mbatranit,
Nu mai dau din el muguri,
Sa stau la umbra lor
Cand m-apuca disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scartaie si maraie impotriva-mi,
C-am tinut-o tot intr-o greseala...
Si iata in fata mea iar se casca
Doua ceruri :
Unul in dreapta.
Altul la stanga.
Ce cadou a primit de Mos Nicolae avocatul Mihai Valeriu?
Astazi, pe pagina oficiala a Directiei Nationale Anticoruptie a fost postat un comunicat de presa, prin care este anuntat cadoul pe care avocatul constantean Mihai Valeriu Adrian, fiul avocatului Mihai Valeriu, l-a primit in ghetute de la Mos Nicolae. Iata despre ce este vorba:
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui MIHAI VALERIU-ADRIAN, avocat în cadrul Baroului Constanţa, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată.
Potrivit rechizitoriului intocmit de procurori, in perioada februarie 2011-iunie 2012, Mihai Valeriu Adrian a pretins de la un denunţător 8.000 de euro din care a primit 2.500 de euro şi acte de înstrăinare fictivă de bunuri pentru suma de 20.000 de lei (cu rol de a garanta primirea ulterioară a banilor). În schimb, Mihai Valeriu Adrian a promis că va interveni pe lângă organele judiciare penale, astfel încât denunţătorul să beneficieze de înjumătăţirea pedepsei în dosarul penal în care era cercetat în acea perioadă.
De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2006, Mihai Valeriu-Adrian a pretins şi primit de la un alt denunţător suma de 2.000 de euro, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă judecător din cadrul Judecătoriei Constanţa, învestit cu judecarea unui dosar în care denunţătorul era judecat şi pentru a-l determina să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism aparţinând inculpatului Mihai Valeriu Adrian.
La data de 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a dispus faţă de inculpatul Mihai Valeriu Adrian arestarea preventivă pe un termen de 29 de zile, dar dupa numai cateva zile, respectiv pe 23 octombrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus cercetarea în stare de libertate a avocatului constantean şi luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior de către procuror.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Constanţa.
Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus trimiterea în judecată a lui MIHAI VALERIU-ADRIAN, avocat în cadrul Baroului Constanţa, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă, din care una în formă continuată.
Potrivit rechizitoriului intocmit de procurori, in perioada februarie 2011-iunie 2012, Mihai Valeriu Adrian a pretins de la un denunţător 8.000 de euro din care a primit 2.500 de euro şi acte de înstrăinare fictivă de bunuri pentru suma de 20.000 de lei (cu rol de a garanta primirea ulterioară a banilor). În schimb, Mihai Valeriu Adrian a promis că va interveni pe lângă organele judiciare penale, astfel încât denunţătorul să beneficieze de înjumătăţirea pedepsei în dosarul penal în care era cercetat în acea perioadă.
De asemenea, în perioada ianuarie – martie 2006, Mihai Valeriu-Adrian a pretins şi primit de la un alt denunţător suma de 2.000 de euro, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă judecător din cadrul Judecătoriei Constanţa, învestit cu judecarea unui dosar în care denunţătorul era judecat şi pentru a-l determina să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului.
În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui autoturism aparţinând inculpatului Mihai Valeriu Adrian.
La data de 17 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a dispus faţă de inculpatul Mihai Valeriu Adrian arestarea preventivă pe un termen de 29 de zile, dar dupa numai cateva zile, respectiv pe 23 octombrie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus cercetarea în stare de libertate a avocatului constantean şi luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara pe un termen de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior de către procuror.
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Curtea de Apel Constanţa.
miercuri, 5 decembrie 2012
La Mangalia, s-a inaugurat staţia de gaze naturale
Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, împreună cu primarul Constanţei, Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, alături de canditaţii USL, Nicolae Moga şi Victor Manea au participat, miercuri, 5 decembrie, la inaugurarea staţiei de gaze naturale care alimentează oraşul Mangalia. La evenimentul care a avut loc la Staţia de Gaz de la intrarea în oraş, pe drumul spre Albeşti, în zona Şantierului Naval Militar Mangalia, sector 1 au mai fost prezenţi numeroşi cetăţeni ai oraşului, alte oficialităţi de la nivel local şi judeţean.
Primarul Cristian Radu şi cel al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, alături de senatorul Nicolae Moga au aprins dintr-o nacelă, flacăra de pe conducta staţiei. "Mă bucur că am urgentat lucrările la conducta de gaz pentru ca cei 43 de mii de cetăţeni ai Mangaliei să beneficieze de confortul termic mult aşteptat. În zilele următoare, prima centrală termică din oraş va fi racordată la reţeaua de gaz, iar până în vara anului viitor toate centralele din oraş să aibă gaz în conductă. Acest fapt va însemna şi o micşorare a preţului gigacaloriei", a menţionat primarul Cristian Radu. La rândul său, primarul Radu Mazăre a precizat că "tot ce s-a realizat în judeţul Constanţa este meritul oamenilor de valoare de la nivel judeţean, iar pe această cale, salut proiectul senatorului Nicolae Moga care a reuşit să alimenteze cu gaz oraşul Mangalia". Senatorul Nicolae Moga s-a declarat mulţumit de proiect şi a completat că " nici un efort nu este prea mare atunci când dorim să facem lucruri bune pentru semenii noştri. Aducerea gazului în Mangalia reprezintă un pas spre civilizaţie şi vom lupta ca în tot judeţul să se întâmple acest lucru". Nu în ultimul rând, preşedintele CJ, Nicuşor Constantinescu a menţionat că "racordarea la gaz nu înseamnă numai civilizaţie ci, implicit, costuri mai mici la întreţinerea locuinţei, dezvoltarea Mangaliei şi a sudului litoralului, precum şi atragerea de investitori în zonă".
Iata cum se face bugetul dodolot
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție
– Serviciul Teritorial Constanța au dispus trimiterea în judecată a
inculpatului Alexandru Stefanita Mardale, administrator al S.C. „DELTA TRANS UTIL” S.R.L. Constanța, în sarcina căruia s-au reținut
două infracțiuni de evaziune fiscală,
folosirea, cu rea-credință, de bunuri sau creditul
de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia
sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în
care are interese direct sau indirect; transmiterea fictivă a părților sociale sau a
acțiunilor deținute într-o societate comercială, în scopul sustragerii
de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia si uz de fals, în formă continuată.
Potrivit rechizitoriului, in perioada iulie 2008 – mai 2009, inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru, administrator de drept al S.C. „DELTA TRANS UTIL" S.R.L. Constanța, a omis să evidențieze în contabilitatea societății veniturile realizate din livrări de mărfuri și prestări de servicii, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
În această modalitate, inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru a creat în dauna bugetul general consolidat al statului un prejudiciu în cuantum total de 4.686.258 lei, echivalent a 1.175.276 euro, reprezentând impozit pe profit și TVA.
Inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru a folosit în interes personal suma de 15.530.989,60 lei, încasată din valorificarea de mărfuri și prestarea de servicii către partenerii comerciali, pe care a ridicat-o în numerar din conturile firmei sale pe baza unor documente false, respectiv 53 de borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice.
De asemenea, la data de 14 iulie 2008, în scopul evitării controalelor financiar fiscale, cu ocazia înregistrării firmei sale la Registrul Comerțului, inculpatul a menționat date nereale cu privire la stabilirea sediului social, pe care l-a declarat la o adresă unde firma nu a funcționat niciodată, pe baza unui contract de închiriere falsificat.
În plus, în cursul lunii septembrie 2009, inculpatul a cesionat în mod fictiv părțile sociale ale firmei sale pentru a se sustrage de la urmărirea penală pentru infracțiunile de evaziune fiscală.
A.N.A.F., prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, s-a constituit parte civilă în procesul penale cu suma de 4.686.268 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA. În vederea recuperării acestui prejudiciu nu s-au luat măsuri asigurătorii întrucât nu au fost identificate bunuri în proprietatea inculpatului.
Potrivit rechizitoriului, in perioada iulie 2008 – mai 2009, inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru, administrator de drept al S.C. „DELTA TRANS UTIL" S.R.L. Constanța, a omis să evidențieze în contabilitatea societății veniturile realizate din livrări de mărfuri și prestări de servicii, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale.
În această modalitate, inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru a creat în dauna bugetul general consolidat al statului un prejudiciu în cuantum total de 4.686.258 lei, echivalent a 1.175.276 euro, reprezentând impozit pe profit și TVA.
Inculpatul Mardale Ștefăniță Alexandru a folosit în interes personal suma de 15.530.989,60 lei, încasată din valorificarea de mărfuri și prestarea de servicii către partenerii comerciali, pe care a ridicat-o în numerar din conturile firmei sale pe baza unor documente false, respectiv 53 de borderouri de achiziții cereale de la persoane fizice.
De asemenea, la data de 14 iulie 2008, în scopul evitării controalelor financiar fiscale, cu ocazia înregistrării firmei sale la Registrul Comerțului, inculpatul a menționat date nereale cu privire la stabilirea sediului social, pe care l-a declarat la o adresă unde firma nu a funcționat niciodată, pe baza unui contract de închiriere falsificat.
În plus, în cursul lunii septembrie 2009, inculpatul a cesionat în mod fictiv părțile sociale ale firmei sale pentru a se sustrage de la urmărirea penală pentru infracțiunile de evaziune fiscală.
A.N.A.F., prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, s-a constituit parte civilă în procesul penale cu suma de 4.686.268 lei, reprezentând impozit pe profit și TVA. În vederea recuperării acestui prejudiciu nu s-au luat măsuri asigurătorii întrucât nu au fost identificate bunuri în proprietatea inculpatului.
Furtuna costisitoare pentru scolile din Constanta
Instituția Prefectului județul Constanța a prezentat în videoconferinţa de astăzti o informare privind consecințele fenomenelor meteorologice periculoase produse în intervalul 2-3 decembrie, situații deosebite în alimentarea cu energie termică și gaze naturale a populației, asigurarea încălzirii școlilor, grădinițelor, spitalelor și instituțiilor publice, măsurile de remediere și termenele de soluționare, acțiunile desfășurate și măsurile stabilite pentru atenuare efectelor acestora. În informare, prefectul Eugen Bola a precizat că în dimineața zilei de 3 decembrie existau 107 localități cu probleme privind energia electrică, 28 localități fără alimentare cu apă, 22 de unități de învățământ avariate, 348 de locuințe afectate și 13 anexe gospodărești. Echipele de intervenție ENEL și RAJA au acționat pentru înlăturarea efectelor acestui fenomen, astfel încât la această oră nu există nicio localitate nealimentată cu energie electrică sau neaprovizionată cu apă. Autoritățile publice locale evaluează pagubele produse la locuințe și anexe gospodărești iar o comisie a prefecturii formată din reperezentanți ai ISC și ISU a analizat toate obiectivele social- economice din județ afectate de furtună. Serviciul tehnic al ISC, alături de serviciile de contabilitate ale primăriilor cu unități de învățământ afectate de fenomenele meteo, au făcut o estimare a pagubelor suferite de aceste unități de învățământ care se ridică la suma de 1.888.000 de lei. Unitățile de învățământ afectate de furtună în Constanța sunt: Şcoala gimnazială nr.11 „Dr. C. Angelescu” și Colegiul Tehnic „Pontica” Constanţa. În Medgidia au fost afectate Şcoala gimnazială „I.L.Caragiale”, Şcoala gimnazială „Mihail Sadoveanu”, Şcoala gimnazială „Mircea Dragomirescu”, Şcoala primară „Iuliu Prodan” structură la Şcoala gimnazială „Mircea Dragomirescu”, Grădiniţa Valea Dacilor structură la Şcoala gimnazială „Mircea Dragomirescu”, Gradiniţa nr.11 Medgidia structură la Şcoala gimnazială “Constantin Brâncuşi”, Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” Medgidia, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu”, Colegiul Naţional „Kemal Ataturk”. În Eforie a fost afectată Grădiniţa cu program normal Eforie Nord structură la Şcoala gimnazială nr. 1, în Aliman- Şcoala primară nr.2 Vlahii structură la Şcoala gimnazială “Dan Spataru”, în Cogealac- Liceul Tehnologic, în Lumina- Şcoala gimnazială nr.1 și Gradiniţa „Luminiţa”, în Mihai Viteazu- Şcoala gimnazială nr.1 Sinoe structură la Liceul tehnologic “Mihai Viteazul”, în Nicolae Bălcescu- Şcoala gimnazială nr.1 Dorobanţu structură la Liceul Tehnologic ”I.C. Brătianu”, în Poarta Albă- Colegiul Agricol, în Sliștea- Şcoala Primară nr. 2 Ţepeş Vodă, în Rasova- Şcoala gimnazială nr.1 și în Tortomanu- Grădiniţa program normal Tortoman structură la Şcoala gimnazială “Ion Ghica”.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a promis că va sprijini solicitarea privind acordarea unui ajutor financiar pentru înlăturarea urmărilor fenomenelor meteo periculoase. În urma videoconferinței, Insituția Prefectului Județul Constanța a organizat o ședință a Comitetului județean pentru Situații de Urgență în urma căreia s-a aprobat Hotărârea nr.14 din 5 decembrie 2012 despre “Raportul privind efectele vântului din perioada 2-3.12.2012”. Instituția Prefectului Județul Constanța a transmis către Ministerul Administrației și Internelor toată documentația privind situația creată de fenomenele meteo periculoase din intervalul 2-3 decembrie 2012.
CERONAV devine centru international de perfectionare
Astăzi, în
prezenţa ministrului secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Valentin
Preda, la Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din
Transporturi Navale (CERONAV) au fost lansate cursurile specifice pentru
personalul de la bordul platformele
petroliere. În urma unor investiţii mari şi a schimbării politicii centrului,
CERONAV a reuşit să pună la dispoziţia cursanţilor cele mai moderne facilităţi
de instruire din Europa.
Cele
patru cursuri de pregătire pentru care CERONAV a obţinut acreditarea din partea
Organizaţiei de standardizare a instruirii pentru industria petrol şi gaze de
tip offshore – OPITO sunt: BOSIET - Basic Offshore Safety Induction Emergency
Training, FOET - Further Offshore Emergency Training, HUET - Helicopter
Underwater Escape Training şi FHUET - Further Helicopter Underwater Escape
Training.
Dezvoltarea
recentă a industriei de petrol şi gaze din zona Mării Caspice, în special
Azerbaidjan, Georgia sau Kazakhstan, dar şi din zona Mării Negre a dus la
apariţia unei pieţe foarte importante în domeniul exploatării petroliere. De
aceea este nevoie de personal pregătit care să asigure operarea instalaţiilor petroliere
de tip offshore şi răspunsul în situaţii de urgenţă în condiţii optime de
siguranţă. CERONAV a investit în infrastructura specifică şi în
pregătirea resurselor umane necesare pentru a putea răspunde cerinţelor acestui
segment de piaţă.
„Această
bază este cea mai modernă din Europa. Am fost mai rapizi decât alte state din
zonă, ne-am dezvoltat şi am investit înaintea altora. Până acum specializarea
personalului de la bordul platformelor petroliere se făcea la Paris sau la South
Hampton, în Marea Britanie, dar costurile erau foarte mari” – a precizat
secrecretarul de stat Valentin Preda.
#
Din centru regional, CERONAV va deveni centru internaţional de pregătire
La rândul său, directorul general al CERONAV a precizat
că în România, la Constanţa aceste cursuri vor costa în jur de 600 de euro, dar
faţă de cele 900 de lire sterline cât costă aceste cursuri în Marea Britanie,
economia este importantă. În plus, specialiştii români care urmează aceste
cursuri scutesc cheltuielile de transport şi cele de cazare. „Echipamentele de
la CERONAV sunt de ultimă generaţie, iar costurile sunt cu curca 30% mai mici
decât în restul ţărilor europene care susţin asemenea pregătire. Deocamdată,
conducerea CERONAV a identificat o serie de centre de pregătire din Europa cu
care a iniţiat o colaborare în sensul dezvoltării unui consorţiu internaţional
de pregătire. Până în prezent au fost contactate centre din Turcia (Universitatea
Tehnică din Istanbul), Marea Britanie (Warsash Maritime Academy), Serbia
(School of shipping, shipbuilding and hydrobuilding).
Un acord de parteneriat între CERONAV şi Warsash Maritime
Academy a fost deja întocmit, el urmând a se semna în următoarea perioadă.
Acordul are patru puncte principale: promovarea şi susţinerea reciprocă,
recunoaşterea reciprocă a calităţii serviciilor de instruire, schimburi de
experienţă şi transfer de know-how, participări comune în cadrul proiectelor
europene.”, a declarat Ovidiu Cupşa, director general CERONAV.
În cursul anului viitor va demara procedura de
achiziţionare a unui teren şi de proiectare a unui hotel special pentru
cursanţii CERONAV, destinat în special celor din afara ţării, astfel încât aici să existe un sistem
integrat pentru cursuri specifice pentru personalul de la bordul platformelor
petroliere. Deja în bugetul pentru anul 2013 a fost prevăzută această
cheltuială. Ovidiu Cupşa a precizat că, cel mai probabil, construirea hotelului
va începe în anul 2014 şi tot în acelaşi an lucrările vor fi finalizate.
De
asemenea, a fost dezvoltat şi introdus „Curs general de familiarizare navă” – solicitat de Hasta Security pentru
un număr de aproximativ 100 de cursanţi din Nigeria. Cursul are o durată de 9
luni astfel încât la finalizarea cursurilor personalul instruit să fie capabil
să îndeplinească atribuţiile specifice la bordul navelor maritime.
Descrierea basmului romanesc........ma oftic ca nu am scris eu asta
Am gasit pe facebook urmatoarea descriere a basmului romanesc. Mi-a placut atat de tare incat vreau sa v-o ofer si voua spre lectura. Iata, asadar despre ce este vorba. Fac mentiunea ca nu stiu cui apartine aceasta descriere si ca regret ca nu mi-a trecut mie prin cap asa ceva! Cu alte cuvinte, de aia ne merge noua prost, ca avem lectii de viata aiuristice inca din copilarie. Este exact ca la manualul de clasa I la romani, spre deosebire de cel japonez. Noi invatam ca avem o tara frumoasa si bogata, iar japonezii ca au o tara saraca, pentru care trebuie sa munceasca. De aici si diferenta de mentalitate si de atitudine in general! Si acum povestea gasita pe facebook:
Se demonteaza mitul ca Fat-Frumos este personajul pozitiv din basmele romanesti, iar Zmeul un ticalos fara pereche. In fapt, dupa interpretarea de mai jos, lucrurile stau exact pe dos. Sa facem un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele romanesti:
Imparatul
E un mos senil si complet incompetent. Singurul merit ca a ajuns imparat e ca a fost primul nascut. Nu e in stare sa aiba grija de fii-sa, prin urmare ma intreb cum mama dracului ar putea avea grija de ditai imparatia. Nevasta-sa lipseste din peisaj, e subinteles moarta si l-a lasat cu trei fete, care sigur nu-s ale lui fiindca mosul are vreo 80 de ani si aia mica in jur de saispe.
Desi e inconjurat de viziri, dregatori, sfatuitori, cand e sa ia vreo decizie iti vine sa-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata inapoi o primeste de nevasta si mai ia si jumatate de imparatie - daca spermatozoizii mosului erau defecti: nu a putut face un baiat. Precis ca, stramosul sau care a intemeiat dinastia, se rasuceste in mormant.
Fata cea mare si fata cea mijlocie
Sunt niste strambaciuni nasoale, plate si complexate (nici cosmeticele de la Oriflame nu le ajuta), care-si urasc sora mai mica pentru ca e mignona, are fund, tate, e in centrul atentiei si e aia rapita, ba se mai si marita inaintea lor. Sunt jenante, ca nici un zmeu nu le vrea.
Fata cea mica
E aia rasfatata, bunaciunea invatata sa i se faca toate poftele. Mai e si curva de mica. Nici nu vreau sa vorbesc mai mult despre ea, ca ma enervez.
Fat-Frumos (Fe-fe)
De obicei, e unu' caruia nu i-a placut cartea (bacalaureat ratat): ori print, ori vreun coate-goale, cu cont pe Facebook. Frumusel si efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat sa frece menta in continuare si sa se ia la tranta prin iarba cu oile, cu fratii lui (alt tata defect, surori nu a avut, numai frati) sau cu flacaii satului, da' vrea sa dea lovitura. Si, cand boul de imparat da sfoara-n tara cu fiica-sa si tronul premiu, normal ca, materialist fiind, se prezinta primul. Habar n-are cum arata fata imparatului, dar nici nu-l intereseaza prea mult, de fapt vrea imparatia, teren agricol, livezi de mere, paduri. Si oricum stie de la tovaradsi ca de obicei e rapita mistoaca familiei, bunaciunea satului, si nu carjele alelante doua.
Calul
E singurul personaj pozitiv din toata povestea care merita apreciere. Inainte de episodul cu jaratec zace slab, batran, fara pensie de boala, bubos si rapciugos in grajd, ceea ce arata inca o data ca imparatul e un idiot - nu asa te porti cu o asemenea comoara. Calul e cel care ii face strategia lui Fat-Frumos (calul - vlastar de-a lui Stefan cel Mare: strategie beton), in vorbe putine si concise. Nu zice prea multe pentru ca probabil ii e jena sa intre-n vorba cu un oportunist analfabet. In sufletul lui, isi doreste sa fie in echipa Zmeului: mancare - mancare, haine - haine + bere in week-end.
Mama Zmeilor
Este exact opusul imparatului. In primul rand, e sigur ca e mama zmeilor. Apoi, a facut trei baieti care e fiecare la casa lui, nu doua plangacioase si-o curva care stau pe capul ei, precum in cazul imparatului. Si ia hotarari bune si de una singura, n-are nevoie de o armata de viziri, dregatori, sfatuitori, etc. Mama Zmeilor avea inteligenta emotionala, nu rugaciuni de ajutor.
Zmeul
E un tip hotarat, energic si fortos. Umbla neras, e paros si are palmele tabacite. Asta ce ne spune? Ca e un om care munceste! S-a agitat din greu ca sa ajunga unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit - , nu a fost prins, judecat si condamnat la ani de inchisoare!
Asa merg lucrurile pe taramul celalalt, acolo nu-ti da nimeni un castel ca te cheama imparatul-nu-stiu-cum. E sigur ca Zmeul si-a cladit palatul cu mainile si sudoarea lui. Bine, o mai fi avut niste muncitori pe care i-a mancat dupa aia (criza in orice domeniu, inclusiv in frigider), dar sunt convins ca a stat cu ei acolo, pe capul lor, sa vada cum pun aia marmura in baie, faianta pe pereti si gresia pe pardoseala... sa nu-l traga-n piept si sa-l fure.
E normal sa-i manance la sfarsit, stim cu totii cum sunt muncitorii in constructii.
Mai stim ca are o mosie imensa, populata cu tot felul de jivine ticaloase. Chiar credeti ca e usor de administrat asa ceva, sa-i tii in frau pe toti aia? Pai aia nu sunt prosti ca taranii imparatului, daca nu stai cu pleoapa pe ei, te fac din mardeala.
Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscator de oameni, un excelent strateg si un bun trezorerier.
Dar e cam fara noroc la femei, desi e un tip cinstit in sentimente, bancuri nu stie, cosmetice nu foloseste. I-a venit varsta insuratorii, a stat, a analizat, a cercetat si-a cautat nevasta. N-a gasit pe nimeni pe placul lui in propriul taram (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a indrogostit de fata aia mica a imparatului (stie ce-i frumos si nici nu incalca eticheta, tinteste la acelasi rang) si a procedat in consecinta, asa cum cerea traditia: a luat-o la el. Asa a facut si tac-su cu ma-sa si bunicul lui si strabunicul lui, la vremea lor - traditie de familie. Asa e normal: clar, fara ascunzisuri, umblat cu soalda si alte prosteli. Pui problema direct: "Fa! te iubesc, te vreau! Treci incoace" Si prostul chiar o iubeste: n-o forteaza, n-o siluieste, e romantic, are o gradina cu trandafiri, o-nconjoara de bogatii, ii face toate poftele. N-am auzit nici o poveste in care Zmeul s-o tina pe printesa legata, torturata in beci, goala-pusca si sa vina s-o violeze cand are el chef, dupa cum ar merita.
Peste tot citesti numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, matasuri fine, rochii, giuvaere, o tine-n puf. Omul e familist si serios, n-a furat cinci printese - numai una, nu-si uita indatoririle: se duce-n fiecare zi la munca si anunta civilizat, cu buzduganul, cand vine acasa. Si toate astea pentru ea, ca sa n-o sufoce cu atentie, sa-i lase spatiu, sa fie libera, sa aiba matracuca timp sa-si faca unghiile, sa nu faca istericale ca, vezi doamne, a intrat peste ea in camera si-a vazut-o cu masca de castraveti pe fata.
Carevasazica, moldoveanca traieste in puf, ii face prostul toate poftele, si, in semn de multumire, ea ce face? Se amorezeaza de Fat-Frumos ca are parul mai ingrijit, tenul mai putin acneic (vezi, n-ai vrut sa te culci cu Zmeul), miroase a parfum de trandafiri, etc. si se hotaraste sa fuga cu el. Da' mai intai incep sa se harjoneasca in pat, in patul pe care Zmeul cu mana lui il cioplise, din niste busteni taiati tot de el din padure si-l carase-n carca pana la ultimul etaj al castelului, sa aiba japita peisaj cand se trezeste dimineata sub baldachin. si prostii aia doi stau pana ii prinde Zmeul, caruia - in sfarsit! - i se aprind beculetele.
Mai departe - Zmeul lupta corect, Fat-Frumos triseaza: bea apa vie de la un corb pe care-l mituieste, da cu peria, gresia, naframa; in fine, face tot ce poate sa lupte cat mai putin si sa-i bage pe altii la inaintare.
Din toate astea, pricepem ca morala basmului romanesc e urmatoarea:
- daca esti un smecher metrosexual si stii sa profiti de pe urma tontilor incompetenti ajunsi in pozitii de conducere, te aranjezi pe viata.
- daca esti o fitoasa analfabeta si de bani-gata, ai toate sansele sa umble toti dupa fundul tau si dupa averea lu' tac-tu.
- daca esti un tip cinstit, muncitor si care lupta dupa reguli, pici de papagal, fraier si ramai cu buza umflata.
Daca basmul romanesc ar fi avut macar o urma de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gatul lui Fe-fe cu doua degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bataie sora cu moartea si ar fi trimis-o la imparat acasa. Apoi si-ar fi strans armata, ar fi navalit pe taramul imparatului si ar fi facut prapad, ar fi unit cele doua taramuri si si-ar fi facut harem de basm din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru ca fiecare merita sa-si traiasca propriul basm.
Se demonteaza mitul ca Fat-Frumos este personajul pozitiv din basmele romanesti, iar Zmeul un ticalos fara pereche. In fapt, dupa interpretarea de mai jos, lucrurile stau exact pe dos. Sa facem un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele romanesti:
Imparatul
E un mos senil si complet incompetent. Singurul merit ca a ajuns imparat e ca a fost primul nascut. Nu e in stare sa aiba grija de fii-sa, prin urmare ma intreb cum mama dracului ar putea avea grija de ditai imparatia. Nevasta-sa lipseste din peisaj, e subinteles moarta si l-a lasat cu trei fete, care sigur nu-s ale lui fiindca mosul are vreo 80 de ani si aia mica in jur de saispe.
Desi e inconjurat de viziri, dregatori, sfatuitori, cand e sa ia vreo decizie iti vine sa-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata inapoi o primeste de nevasta si mai ia si jumatate de imparatie - daca spermatozoizii mosului erau defecti: nu a putut face un baiat. Precis ca, stramosul sau care a intemeiat dinastia, se rasuceste in mormant.
Fata cea mare si fata cea mijlocie
Sunt niste strambaciuni nasoale, plate si complexate (nici cosmeticele de la Oriflame nu le ajuta), care-si urasc sora mai mica pentru ca e mignona, are fund, tate, e in centrul atentiei si e aia rapita, ba se mai si marita inaintea lor. Sunt jenante, ca nici un zmeu nu le vrea.
Fata cea mica
E aia rasfatata, bunaciunea invatata sa i se faca toate poftele. Mai e si curva de mica. Nici nu vreau sa vorbesc mai mult despre ea, ca ma enervez.
Fat-Frumos (Fe-fe)
De obicei, e unu' caruia nu i-a placut cartea (bacalaureat ratat): ori print, ori vreun coate-goale, cu cont pe Facebook. Frumusel si efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat sa frece menta in continuare si sa se ia la tranta prin iarba cu oile, cu fratii lui (alt tata defect, surori nu a avut, numai frati) sau cu flacaii satului, da' vrea sa dea lovitura. Si, cand boul de imparat da sfoara-n tara cu fiica-sa si tronul premiu, normal ca, materialist fiind, se prezinta primul. Habar n-are cum arata fata imparatului, dar nici nu-l intereseaza prea mult, de fapt vrea imparatia, teren agricol, livezi de mere, paduri. Si oricum stie de la tovaradsi ca de obicei e rapita mistoaca familiei, bunaciunea satului, si nu carjele alelante doua.
Calul
E singurul personaj pozitiv din toata povestea care merita apreciere. Inainte de episodul cu jaratec zace slab, batran, fara pensie de boala, bubos si rapciugos in grajd, ceea ce arata inca o data ca imparatul e un idiot - nu asa te porti cu o asemenea comoara. Calul e cel care ii face strategia lui Fat-Frumos (calul - vlastar de-a lui Stefan cel Mare: strategie beton), in vorbe putine si concise. Nu zice prea multe pentru ca probabil ii e jena sa intre-n vorba cu un oportunist analfabet. In sufletul lui, isi doreste sa fie in echipa Zmeului: mancare - mancare, haine - haine + bere in week-end.
Mama Zmeilor
Este exact opusul imparatului. In primul rand, e sigur ca e mama zmeilor. Apoi, a facut trei baieti care e fiecare la casa lui, nu doua plangacioase si-o curva care stau pe capul ei, precum in cazul imparatului. Si ia hotarari bune si de una singura, n-are nevoie de o armata de viziri, dregatori, sfatuitori, etc. Mama Zmeilor avea inteligenta emotionala, nu rugaciuni de ajutor.
Zmeul
E un tip hotarat, energic si fortos. Umbla neras, e paros si are palmele tabacite. Asta ce ne spune? Ca e un om care munceste! S-a agitat din greu ca sa ajunga unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit - , nu a fost prins, judecat si condamnat la ani de inchisoare!
Asa merg lucrurile pe taramul celalalt, acolo nu-ti da nimeni un castel ca te cheama imparatul-nu-stiu-cum. E sigur ca Zmeul si-a cladit palatul cu mainile si sudoarea lui. Bine, o mai fi avut niste muncitori pe care i-a mancat dupa aia (criza in orice domeniu, inclusiv in frigider), dar sunt convins ca a stat cu ei acolo, pe capul lor, sa vada cum pun aia marmura in baie, faianta pe pereti si gresia pe pardoseala... sa nu-l traga-n piept si sa-l fure.
E normal sa-i manance la sfarsit, stim cu totii cum sunt muncitorii in constructii.
Mai stim ca are o mosie imensa, populata cu tot felul de jivine ticaloase. Chiar credeti ca e usor de administrat asa ceva, sa-i tii in frau pe toti aia? Pai aia nu sunt prosti ca taranii imparatului, daca nu stai cu pleoapa pe ei, te fac din mardeala.
Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun cunoscator de oameni, un excelent strateg si un bun trezorerier.
Dar e cam fara noroc la femei, desi e un tip cinstit in sentimente, bancuri nu stie, cosmetice nu foloseste. I-a venit varsta insuratorii, a stat, a analizat, a cercetat si-a cautat nevasta. N-a gasit pe nimeni pe placul lui in propriul taram (ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a indrogostit de fata aia mica a imparatului (stie ce-i frumos si nici nu incalca eticheta, tinteste la acelasi rang) si a procedat in consecinta, asa cum cerea traditia: a luat-o la el. Asa a facut si tac-su cu ma-sa si bunicul lui si strabunicul lui, la vremea lor - traditie de familie. Asa e normal: clar, fara ascunzisuri, umblat cu soalda si alte prosteli. Pui problema direct: "Fa! te iubesc, te vreau! Treci incoace" Si prostul chiar o iubeste: n-o forteaza, n-o siluieste, e romantic, are o gradina cu trandafiri, o-nconjoara de bogatii, ii face toate poftele. N-am auzit nici o poveste in care Zmeul s-o tina pe printesa legata, torturata in beci, goala-pusca si sa vina s-o violeze cand are el chef, dupa cum ar merita.
Peste tot citesti numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, matasuri fine, rochii, giuvaere, o tine-n puf. Omul e familist si serios, n-a furat cinci printese - numai una, nu-si uita indatoririle: se duce-n fiecare zi la munca si anunta civilizat, cu buzduganul, cand vine acasa. Si toate astea pentru ea, ca sa n-o sufoce cu atentie, sa-i lase spatiu, sa fie libera, sa aiba matracuca timp sa-si faca unghiile, sa nu faca istericale ca, vezi doamne, a intrat peste ea in camera si-a vazut-o cu masca de castraveti pe fata.
Carevasazica, moldoveanca traieste in puf, ii face prostul toate poftele, si, in semn de multumire, ea ce face? Se amorezeaza de Fat-Frumos ca are parul mai ingrijit, tenul mai putin acneic (vezi, n-ai vrut sa te culci cu Zmeul), miroase a parfum de trandafiri, etc. si se hotaraste sa fuga cu el. Da' mai intai incep sa se harjoneasca in pat, in patul pe care Zmeul cu mana lui il cioplise, din niste busteni taiati tot de el din padure si-l carase-n carca pana la ultimul etaj al castelului, sa aiba japita peisaj cand se trezeste dimineata sub baldachin. si prostii aia doi stau pana ii prinde Zmeul, caruia - in sfarsit! - i se aprind beculetele.
Mai departe - Zmeul lupta corect, Fat-Frumos triseaza: bea apa vie de la un corb pe care-l mituieste, da cu peria, gresia, naframa; in fine, face tot ce poate sa lupte cat mai putin si sa-i bage pe altii la inaintare.
Din toate astea, pricepem ca morala basmului romanesc e urmatoarea:
- daca esti un smecher metrosexual si stii sa profiti de pe urma tontilor incompetenti ajunsi in pozitii de conducere, te aranjezi pe viata.
- daca esti o fitoasa analfabeta si de bani-gata, ai toate sansele sa umble toti dupa fundul tau si dupa averea lu' tac-tu.
- daca esti un tip cinstit, muncitor si care lupta dupa reguli, pici de papagal, fraier si ramai cu buza umflata.
Daca basmul romanesc ar fi avut macar o urma de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gatul lui Fe-fe cu doua degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bataie sora cu moartea si ar fi trimis-o la imparat acasa. Apoi si-ar fi strans armata, ar fi navalit pe taramul imparatului si ar fi facut prapad, ar fi unit cele doua taramuri si si-ar fi facut harem de basm din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru ca fiecare merita sa-si traiasca propriul basm.
Din spaga au reparat masina de serviciu
Am citit de dimineata intr-un cotidian local din Constanta detalii despre politistul arestat pentru luare de mita si despre cazul in sine (despre care am scris si eu in postarea de ieri). Spre stupoarea mea am aflat ca, in noiembrie, politistul Lupascu a luat spaga 4.000 de lei, bani pe care i-a impartit cu colegii lui. Dar nu s-a limitat la atat; 1.000 de lei din mirobolanta mita au fost folositi pentru repararea masinii de serviciu. Cred ca nu este zi in care sa nu ma intreb, desi e o intrebare retorica: "Doamne, in ce tara traim?!?". Cum e posibil sa ia politia spaga si apoi, o parte din ea sa o foloseasca pentru repararea masinii de serviciu, cumpararea unui top de hartie sau pentru o duzina de creioane... Poate ca, din astfel de intamplari marunte, dar care dau dimensiunea putreziciunii care a patruns in societatea noastra ne vom convinge ca avem o treaba in ziua de 9 decembrie. Stiu ca se anunta frig si ninsoare si, poate vant napraznic, dar merita sa iesim din casa. Eu chiar nu mai vreau sa ma intreb zilnic: "Doamne, in ce tara traim?!?".
marți, 4 decembrie 2012
Firme de paza pentru hotii din vagoane, pazite de politisti
Stiu ca nu spun o noutate si ca orice om cu bun simt si un pic de imaginatie stie ca asa stau, in marea lor majoritate, lucrurile. Ori hotii sunt paziti de politisti, ori legile sunt incalcate sub obladuirea unor oameni ai legii. Numai ca de data asta scrie negru pe alb, adica este dat un comunicat oficial al Ministerului Public. Cine isi aminteste din relatarile jurnalistilor, zona Fetesti-Medgidia-Constanta are, pe calea ferata, cateva puncte nevralgice (cateva statii CFR sau halte unde sunt oprite pentru diferite perioade de timp) pentru vagoanele de marfa. De acolo se fura adeseori din vagoane fie fier vechi, fie saci incarcati cu azotat de amoniu ori alte bunuri. Au fost numeroase cazuri in care politistii au tras cu postolul dupa hotii de fier vechi. Au fost alte cazuri in care agenti de paza de la diferite firme au fost luati la pumni si picioare de hoti. Au existat si situatii in care, avertizati de "prieteni", hotii nu au mai venit la furat exact in ziua in care politistii stateau la panda. Dar iata ca cel putin una din situatii a fost analizata, amprentata si pusa la zid. Ceea ce nu inseamna ca astfel de furturi vor fi stopate, dar poate macar in urmatoarea perioada se vor calma spiritele. Astazi un nene politist de la Politia Transporturi Cernavoda a fost dus la instanta de judecata cu propunere de arestare preventiva pentru luare de mita. Numele lui conteaza mai putin, insa ca sa nu existe suspiciuni vi-l dezvalui, ca oricum l-a facut public Parchetul. Il chema Lupascu. Ieri a fost prins in flagrant in timp ce primea mita 5200 de lei de la un investigator sub acoperire. Astazi Lupascu a primit mandat de arestare pentru 29 de zile. Biroul de presa al Ministerului Public spune ca inca din luna octombrie, la DGA - serviciul Constanta a primit informatia ca exista hoti care fura din vagoane! Wow, ce noutate! Mai exact cred ca politistii au aflat detaliile acestor furturi. Respectiv ca acesti hoti opereaza sub protectia politistilor de la transporturi. Si mai exact, ca un
politist ar fi cerut si primit in fiecare luna, ca o solda fixa, suma de 4.000 de lei. Bani primiti de la o firma de paza! In schimb, politistii ar fi asigurat tranzitarea in siguranta a trenurilor pe raza lor de competenta.
Pai, manca-i-ar mama de agenti de paza si de firma de paza, ei pe ce primeau bani daca nu erau in stare sa opreasca furturile?! Asadar, in baza informatiilor obtinute, un procuror a autorizat un investigator care s-a dat drept reprezentant al firmei de paza. Au avut loc mai multe intalniri intre acesta si politistii banuiti de luare de mita si., intr-un final s-a realizat flagrantul. Nenea politist a primit 5.200 de lei si apoi, imediat a fost saltat. Iata cum suna comunicatul: " În temeiul informaţiilor obţinute, în cauză a fost autorizat de procuror un investigator sub acoperire, ca reprezentant al firmei de pază, care în urma mai multor întâlniri şi a înţelegerii anterioare, în ziua de 3 decembrie 2012 a oferit inculpatului Valentin Lupaşcu suma de 5.400 lei, în schimbul asigurării tranzitării în siguranţă a trenurilor de marfă păzite de agenţii de pază ai firmei mituitoare, ocazie cu care a fost constatată infracţiunea flagrantă, de către ofiţerii de poliţie judiciară de la Direcţia Generală Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa, sub coordonarea unui procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa."
Mie imi suna foarte prost chestia asta. Nu sunt de partea politsului (sau politistilor) spagari; dar cum vine aia "firma de paza mituitoare"? Cine a angajat o firma care, pentru a scapa de hoti si, practic a-si face datoria, trebuie sa dea spaga politiei? Atunci nu-i mai corect sa angajam mai multi politisti, sa-o platim mai bine si sa scapam de hoti? O fi mai bine pentru mine si pentru multi altii ca mine, dar nu si pentru cei care dau spaga sa prinda contracte grase si apoi nu le pot onora. Dar cine stie cine sunt acesti patroni de firme de paza si cui dau ei comisioane grase pentru contracte ultragrase.... Nu ar strica sa vedem si astfel de actiuni...
Pai, manca-i-ar mama de agenti de paza si de firma de paza, ei pe ce primeau bani daca nu erau in stare sa opreasca furturile?! Asadar, in baza informatiilor obtinute, un procuror a autorizat un investigator care s-a dat drept reprezentant al firmei de paza. Au avut loc mai multe intalniri intre acesta si politistii banuiti de luare de mita si., intr-un final s-a realizat flagrantul. Nenea politist a primit 5.200 de lei si apoi, imediat a fost saltat. Iata cum suna comunicatul: " În temeiul informaţiilor obţinute, în cauză a fost autorizat de procuror un investigator sub acoperire, ca reprezentant al firmei de pază, care în urma mai multor întâlniri şi a înţelegerii anterioare, în ziua de 3 decembrie 2012 a oferit inculpatului Valentin Lupaşcu suma de 5.400 lei, în schimbul asigurării tranzitării în siguranţă a trenurilor de marfă păzite de agenţii de pază ai firmei mituitoare, ocazie cu care a fost constatată infracţiunea flagrantă, de către ofiţerii de poliţie judiciară de la Direcţia Generală Anticorupţie - Serviciul Judeţean Anticorupţie Constanţa, sub coordonarea unui procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa."
Mie imi suna foarte prost chestia asta. Nu sunt de partea politsului (sau politistilor) spagari; dar cum vine aia "firma de paza mituitoare"? Cine a angajat o firma care, pentru a scapa de hoti si, practic a-si face datoria, trebuie sa dea spaga politiei? Atunci nu-i mai corect sa angajam mai multi politisti, sa-o platim mai bine si sa scapam de hoti? O fi mai bine pentru mine si pentru multi altii ca mine, dar nu si pentru cei care dau spaga sa prinda contracte grase si apoi nu le pot onora. Dar cine stie cine sunt acesti patroni de firme de paza si cui dau ei comisioane grase pentru contracte ultragrase.... Nu ar strica sa vedem si astfel de actiuni...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)