luni, 23 februarie 2015

Elena Udrea se plange de aspectul arestului! Si inca nu a vazut puscaria!

Am vizitat de foarte multe ori inchisoarea de la Poarta Alba si stiu sigur care sunt conditiile de cazare. Camerele sunt suprapopulate, oamenii se plang in stanga si in dreapta ca traiesc un adevarat calvar dar, unii dintre ei, care chiar pricep motivele care au stat la baza pedepsei lor, accepta lucrurile asa cum sunt. Foarte putina lume a vorbit in ultimii 25 de ani despre inchisori si despre "facilitatile" de care dispun ele. Cat despre arest, si aici am fost dar conditiile (cel putin la Constanta) nu sunt chiar de plans. Nu stiu daca sunt gandaci sau alte vietati marunte dar camerele aratau destul de bine, nu mari si confortabile, dar satisfacatoare daca tinem cont de rolul lor si de fondurile existente acestora. Amintiti-va ce parlamentari si de cate ori au avut vreo luare de pozitie vizavi de conditiile din inchisori sau din arest. Foarte rar si, din pacate, fara a deschide vreo portita colegilor lor. De ce acest lucru? Pentru ca, de-a lungul timpului, au ajuns prea putini politicieni dupa gratii, iar acestia au fost considerati drept "politicieni pierduti". Acum s-au schimbat lucrurile. Elena Udrea a ajuns in arest si acolo a constatat cum stau lucrurile. A simtit pe propria-i piele ce conditii mizerabile sunt, a simtit ca trebuie sa imparta o camera de 3X3 metri cu inca alte trei persoane, pentru ca in incaperea in care a fost cazata in arest sunt doua paturi suprapuse si exista un singur WC. In discursul sau din Parlament, Udrea a precizat ca nu este usa intre camera si WC, ca apa curgea doar daca apelai la dusul din acea incapere, ca wc-il este unul turcesc si ca noaptea trebuia acoperit pentru a nu favoriza patrunderea soarecilor. Da, cam asa stau lururile pe acolo DAR..... nu sunt bani pentru imbunatatirea conditiilor din arest si din inchisori. Raman la parerea mea ca banii de care dispune tara noastra trebuie directionati spre scoli, spitale, cadre didactice, cadre medicale, jandarmerie, politie, pompieri, case de copii etc. Sunt foarte multe domenii care au nevoie urgenta de ajutor daca vrem ca in tara sa mai ramana si profesionisti. Ca sa revin, nu stiu cand vor fi bani pentru transformarea puscariilor, pentru modificarea lor. Stiu ca state precum Suedia si Norvegia beneficiaza de conditii foarte bune pentru cei care au ajuns in spatele gratiilor din cauza faptelor comise. Dar ei nu au saracii pe care ii avem noi, ei nu traiesc din cateva sute de euro pe luna, ei nu fura. S-au invatat asa! Si sa va reamintesc ca, nu cu multa vreme in urma, scriam despre deputatii suedezi care merg cu bicicleta sau pe jos la Parlament, care isi inchiriaza niste garsoniere micute si traiesc foarte decent desi beneficiaza de venituri mari. La ei se poate, la noi ....

joi, 19 februarie 2015

Economia subterana ne omoara. Guvernantii tac si .... fac!

De foarte multa vreme incerc sa gasesc o explicatie a traiului foarte greu pe care il au milioane de romani. Acesta este si principalul motiv din cauza caruia foarte multi conationali au ales sa plece din tara in ultimii ani, in diverse tari ale lumii, nu doar din Europa! Incerc sa imi dau seama ce anume se intampla de atat de multi oameni traiesc la limita saraciei, cu venituri lunare extraordinar de mici. Nu stiu daca am reusit sa-mi explic aceasta situatie dar am gasit cateva raspunsuri care ma satisfac, cat de cat. Pe vremuri scriam despre Produsul Intern Brut doar in masura in care cineva care se pricepea la economie incerca sa imi explice ce este acesta si ce inseamna el pentru Romania. Dar scriam ce este si in ce masura ne afecteaza - si asta deoarece avea o valoare destul de mica, lucru ce ne afecta serios viata de zi cu zi. Cu riscul de a deveni plictisitoare pentru cei care nu sunt foarte interesati de traiul lor, revin astazi asupra cauzelor care stau la baza saraciei romanesti. Si incep cu economia subterana deoarece acesta mi se pare principalul motiv al vietii noastre amarnice. Asa cum stiti economia subterana este o activitate legala desfasurata de o multime de oameni DAR ea este ascunsa autoritatilor pentru a se evita plata impozitelor si taxelor, plata contributiilor sociale, respectarea anumitor standarde legale privitoare la salariul minim, numarul de ore lucrate, norme de protectie a muncii sau sanatate. Pentru cine nu stie, tin sa spun ca in ultimii ani Romania este, alaturi de Bulgaria, tara cu cea mai mare activitate economica nefiscalizata. Ce inseamna acest lucru in bani? Potrivit datelor Comisiei Europene, in anul 2011 aveam o economie subterana de 30% din PIB, adica aproape 40 de miliarde de euro care intrau in cateva buzunare. A fost la fel si in anii urmatori si cred ca nici la ora actuala nu s-a schimbat nimic. Iar aceste cifre sunt valabile doar daca suntem convinsi ca datele oficiale sunt foarte corecte. Eu insa cred ca valoarea este si mai mare. Si de aici sunt foarte multi bani de spalat, dar nu numai. Daca va uitati in aceste zile la TV si vedeti cate persoane sunt cercetate, retinute si arestate si cine sunt acestea (ca sa nu dau prea multe exemple ma refer doar la Elena Udrea, la cumnatul premierului Ponta si la fratele fostului presedinte Basescu - adica la unii dintre oamenii foarte importanti). Pe de alta parte, Romania ocupa locul 136 din lume  in privinta impozitarii, invecinandu-se cu Zimbabwe (!!!). Si atunci de ce ne mai intrebam ce anume avem de facut cand este foarte simplu: regimul de politica fiscala si economica trebuie dat jos si inlocuit!  De ce spun asta? E simplu: mergem la piata sa cumparam ceapa si cartofi, dar de bon fiscal nici vorba. Fireste, acest lucru este valabil in piata, in micile magazine, in oboare, in targuri, la unele complexuri comerciale unde gasim haine si incaltaminte mai ieftine decat la Maritimo! V-ati intrebat vreodata cati bani sunt vehiculati zilnic in pietele din Constanta? Doar aici, ca sa nu ma refer la pietele din intreaga tara, ca ajungem la cifre inspaimantatoare. In Bulgaria, ca sa dau exemplul cel mai la indemana dat fiind faptul ca nici ei nu o duc prea bine din acest punct de vedere, daca vrei sa cumperi un corn sau un pahar cu suc de pe strada, primesti bon fiscal. Asa este normal si asa ar trebui sa fie si in Romania, doar ca nu are cine implementa deocamdata aceasta simpla regula. Nici la capitorul bautura nu stam mai rau: foarte multa tuica sau/si vin se vand direct din curtile oamenilor (eu am vazut asta in pietele din Constanta, in localitatile viticole dar si in Apuseni asa ca stiu ca este valabil in toata tara), fara a fi platit impozitul. Oamenii sunt multumiti, atat cei care produc si vand, cat si cei care cumpara. Doar statul are de pierdut milioane si milioane de euro. Bine, nu doar din mancare si bautura. Cati dintre voi v-ati  renovat casa cu meseriasi carora le-ati platit o anumita suma de bani stabilita anterior inceperii lucrarii dar pentru care nici voi, nici meseriasii nu ati/au platit impozit sau vreo dare catre stat?  Si acum sa revin la lucruri mai importante in ceea ce priveste economia subterana. Aveti idee cati litri (hectolitri) de alcool sunt produsi in fabricile ilegale de alcool din intreaga tara? Nu stiu daca are cineva habar! Nu stiu, poate ca asa ar fi normal intr-un stat cu totul diferit decat este Romania. Poate ar trebui sa producem cu totii si sa vindem, fara a plati vreo taxa si vreun impozit. Cu siguranta unii ar duce-o foarte bine! Dar, in aceasta tara avem de achitat peste 30 de taxe, una mai absurda decat cealalta. Daca statul ar fi capabil sa implementeze o legislatie mai permisiva, care sa nu omoare cu zile micii intreprinzatori, poate lucrurile s-ar schimba. Am avea nevoie de un guvern care sa nu mai tina cont de faptul ca este la putere un an sau trei ani pentru a-si face bani de buzunar, si care sa incerce sa schimbe radical lucrurile. Nu cred ca este nevoie ca un amarat sa plateasca luna de luna toate taxele si impozitele existente, iar un om de afaceri care oricum are mult mai multi bani, sa adune milioane de lei prin neplata taxelor obligatorii. Ganditi-va ca acest lucru presupune si angajarea fortei de munca fara documente sau, daca acestea exista, la capitolul venituri este trecut doar jumatate din salariu pentru ca angajatorul sa nu plateasca, saracul,. darile catre stat. Iar acest lucru se intampla in cele mai multe firme. Luati ca exemplu si furtul de combustibil - de la cantitati mici, la cantitati uriase. Cantitatile mici sunt cele pe care le cumparati de la cate o cunostinta pentru a va putea face plinul la masina, iar cele mari sunt de ordinul miilor de litri care merg spre fabrici ilegale, spre ... export sau spre alte destinatii unde este nevoie de multa motorina sau benzina. Si cine credeti ca ar putea/trebui/dori schimbari in aceste domenii de activitate, cine ar trebui sa puna capat acestor furturi? Guvernul tarii.... guvern care este format (nu ma refer la guvernul de acum, ci la toate guvernele care exista de 25 de ani in Romania) din prieteni, cumnati, verisori, frati de cumetri vitregi etc. care ar trebui sa fie preocupat de soara amaratilor de romani. Nu ma refer la acei romani care locuiesc la tara si nu au cine stie ce venituri dar traiesc foarte bine pentru ca cresc gaini, o capra, o vaca, un magar de pe urma carora nu mor de foame. Ma refer la acei multi romani care traiesc la oras, dintr-o rusine de pensie cu care pot doar sa-si cumpere paine, cartofi, multe medicamente pe care le  cer bolile lor si care isi mai vand o carte, un tablou, o haina de blana sau un inel din aur. Trist, foarte trist dar asta este tara in are traim si pe care am vrea-o cu totul altfel. Idee era ca SE POATE! Chiar s-ar putea trai bine in tara daca cei care ne conduc s-ar hotari sa puna punctul pe i, sa taie raul din radacina si sa o luam de la capat. Sper sa fiu in viata pana cand se vor schimba lucrurile pentru ca mi-ar placea tare mult sa vad ca sunt solutii si ca se poate si in Romania. Sa nu mai fim ultima tara din Europa si sa traim decent.

marți, 17 februarie 2015

O tara condusa de hoti!

Traim intr-o tara care, pe vremuri, era definita drept "tara mea de glorii, tara mea de dor". Acum a ramas in ea doar dorul pe care il simt milioane de romani care au ales sa plece spre alte zari straine, din Europa sau alte continente. Cati dintre noi avem rude sau prieteni plecati in Spania, Canada, Italia sau alte tari din Africa sau Australia? Cred ca aproape fiecare dintre noi scrie permanent mesaje sau da telefoane in strainatate pentru a-si auzi cunostintele care traiesc decent pe acele meleaguri. Cat despre glorii, ei, aceasta este alta discutie spre care ma aplec in aceste clipe. Nu stiu cand a inceput toata aceasta tevatura de a inversa gloria cu furtul dar inclin sa cred ca se intampla pe la inceputul anilor 1990. Pe atunci auzisem de afacerile mai putin curate pe care Voiculescu le avea. In timp, mii de oameni au fost arestati si condamnati ulterior pentru tot ceea ce facusera de-a lungul timpului. Pentru unii s-a intamplat mai repede, pentru altii inca sunt de-abia inceputurile, Dupa atat de multa vreme. sa luam drept exemplu fostul premier Nastase - el deja si-a ispasit pedeapsa. Sa vedem: Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, Ioan Avram Muresan, fost ministru al Agriculturii, Catalin Voicu, senator, deputatii Dan Pasat, Emil Cutean, Viorel Hrebenciuc, Monica Iacob Ridzi, Miron Mitrea, Ovidiu Tender, Zsolt Nagy, Tudor Pendiuc, ministri deja condamnati. Cred ca mai sunt si altii de numele carora am uitat... Ce-i drept, din aceasta lista Tender si Pendiuc nu au fost ministri, ci oameni politici cu functii mari. Dar sa revenim la cei cercetati.... Sunt foarte multi asupra carora instanta de judecata a dat verdictul final, dar sunt si foarte multi care se afla inca in cercetari. Sa-i luam pe rand, la gramada: Elena Udrea, Dorin Cocos (fostul sot al Elenei Udrea, om de afaceri extrem de influent), Dan Adamescu (mare om de afaceri), Mircea Basescu, Gheorghe Stefan (Pinalty) fostul primar al orasului Piatra Neamt , Gabriel Sandru (fost ministru), Adrian Duicu, fost presedinte al CJ Mehedinti etc. Sunt inca foarte multi pe care nu i-am mentionat doar pentru ca imi scapa numele lor si anumite dosare la care nu m-am referit tot gratie uitarii momentane. Dar sunt foarte multi, si-n plus mai sunt o gramada de politicieni care sunt cercetati in dosare grele ale acestei perioade, cum sunt cel al retrocedarilor ilegale de paduri, dosarul Microsoft, dosarul Rafo, cel al retrocedarilor de terenuri, Pe langa aceste nume extrem de cunoscute sunt si altii cercetati, asa ca numarul lor este mult mult mai mare. Iar afacerile facute de-a lungul timpului sunt nenumarate - nimeni nu le stie deocamdata numarul si nici numele celor vinovati de comiterea acestor nelegiuiri. Uneori munca procurorilor este extrem de grea, dat fiind faptul ca cei care comit infractiuni sunt cu un pas in fata autoritatilor in ceea ce priveste cautarea de subterfugii. Daca odinioara nimeni nu se apropia de anumite firme care apartineau apropiatilor celor din pozitii inalte ale societatii, in aceasta dimineata au demarat cercetarile asupra firmelor detinute si/sau conduse de mama, sora si cumnatul primului ministru Ponta. Uluitor, nu-i asa? Cum se va termina intreaga poveste este foarte greu de spus, dar curajul anchetatorilor da un semn urias de incredere in ei. Iar de aici, din tot acest amalgam de oameni, fapte, cercetari si condamnari, vine restul vietii din aceasta tara condusa in mare parte de hoti. Nu sunt bani pentru majorarea pensiilor, nu sunt bani pentru medici si pentru spitale, nu sunt bani pentru cadrele didactice, nu sunt bani pentru politisti si jandarmi, nu sunt bani pentru angajatii firmelor mari sau mici. Sa nu mai spuneti vreodata: "nu sunt bani!". Ba da, bani sunt dar suntem condusi de oameni carora le pasa numai de buzunarul lor si al celor din jurul lor, fara a tine cont de nevoile milioanelor de romani care traiesc de pe o zi pe alta, care mananca o coaja de paine si o bucata de mamaliga si care cu chiu cu vai isi platesc darile catre stat. Dari uriase, dealtfel! Dar si asta este o problema pe care au ridicat-o tot vajnicii nostri conducatori. Eu stiu ca si in alte state sunt probleme cu coruptia si, dealtfel, cred ca acest lucru este valabil in aproape toate statele lumii. Dar una este sa iei un 5-10% din bugetul unei tari dezvoltate, care isi permite sa aloce sume mari cercetarii, spre exemplu, si alta este sa iei 50% din bugetul unei tari care are un PIB vai de capul lui, pentru ca si aici vorbim doar de 50-60% suma corecta. Restul este tot ... pe dedesubt! Nu stiu daca si cat timp vom mai tolera noi, ca stat vreau sa spun, perpetuarea acestei situatii. Pentru ca stiu sigur ca am putea trai mult mai bine daca acesti hoti din fruntea tarii vor merge la puscarie sau vor sta acasa fara a mai putea sa ne conduca!

vineri, 13 februarie 2015

Incotro ne indreptam? ...sau Scumpa noastra viata!

Lumea se schimba in fiecare zi, intr-un sens neasteptat, de cele mai multe ori. Noi, oamenii, ne schimbam zilnic, fara ca macar sa avem habar despre asta! Nu se schimba hainele noastre, decat in masura in care avem suficiente fonuduri pentru a investi in vestimentatie si daca ne dorim acest lucru. Nu se schimba liderii politici decat in situatia in care noi decidem acest lucru - dar pentru ca vorbim despre noi, romanii, acest lucru este aproape general valabil in anii de alegeri.. Dar il facem rar, doar atunci cand devenim constineti de necesitatea acestui lucru. Oare daca Basescu mai avea libertatea de a mai candida l-am fi ales? Nu stiu, dar nu sunt sigura de nici un raspuns. L-am ales pe  Iohannis si deocamdata nu pot decat sa fiu multumita de aceasta alegere. Ramane de vazut ce se va intampla in viitorul care nu pare deloc roz. Pentru moment pot doar sa remarc faptul ca el se afla in preajma unor persoane extrem de importante ale Europei - presedintele Frantei, cancelarul Germaniei, presedintele Uniunii Europene etc. Este curtat, asa cum ex-presedintele Basescu nu a fost vreodata. Nu stiu daca situatia politica actuala este cauza sau daca simpatia generala vine din faptul ca este un neamt care traieste in Romania si care a castigat prin alegeri fotoliul de presedinte.  Vom vedea, mai devreme sau mai tarziu, functie de surprizele - mai mici sau mai mari - pe care ni le rezerva  viitorul. Ce surprize ne stau ascunse, deocamdata. Insa daca intelegem mai pe indelete, daca nu ne limitam la a privi, ci analizam lucrurile pe toate partile vom constata in ce lume infecta traim. Sunt foarte putine familii care traiesc intr-un mediu sanatos, care respira aer curat, nepoluat, care au idee ce produse sunt in farfuriile lor cu mancare, ce haine imbraca, ce invata la scoala si ce anume isi doresc cu adevarat de la aceasta viata. Singura pe care o avem si unica. V-ati gandit de multe ori ce anume mancati, cat de sanatoase sunt aceste produse - sunt sigura ca da, si sunt sigura ca v-ati declarat aproape speriati de raspunsuri. Aveti idee cati bani (castigati extrem de greu - si cu toate acestea constat ca exista foarte multi tineri obisnuiti doar sa cheltuiasca bani, fara a-i interesa cum sunt facuti, cine a muncit pentru ei, DACA a muncit pentru ei) trebuie sa castigam pentru a plati facturile lunare din fiecare familie? Sa va spun ca noi, la Constanta, dam 6-7 milioane de lei (vechi) pentru intretinere, peste 2 pentru energie electrica, peste 2 pentru telefoanele mobile, alti bani pentru telefonia fixa? Nu cred ca este cazul sa fac o lista detaliata cu toate costurile OBLIGATORII pe care le avem, sunt sigura ca stiti ca fondurile de care trebuie sa dispunem in momentul platilor sunt foarte mari. Cat de interesate credeti ca sunt aceste familii, care stau doar sa-si numere banii pentru a trai (supravietui), de ceea ce se intampla in lume, la mica distanta de noi, dar suficient de departe daca nu se intampla in sufrageria noastra sau pe scara blocului in care locuim? Nu sunt catusi e putin interesate. Daca au serviciu, pleaca dimineata, devreme, revin dupa 8-9 ore la domiciliu si apoi duc o viata foarte anosta. (Fireste, nu ma refer la persoanele foarte tinere, care traiesc totul extrem de intens.) Iar prin "viata foarte anosta" ma refer la a sta in fata televizorului ore in sir, cautand un program interesant pe care nu-l gasesc niciodata. Cu regret, se opresc atunci in fata unui post TV care le suna familiar si care i-a convins cu ceva. Nu conteaza cu ce! In aceste conditii, cei mai  curajosi si mai dornici de o viata reala, decid sa plece din tara. Unii reusesc sa traiasca bine in strainatate, sa aibia case, masini, copii reusiti, excursii. Altii, care nu reusesc sa se adapteze, se vor limita la a trai decent, fara a presta o meserie pentru care se pregatisera. Insa nu conteaza! Important este ca petrec acelasi numar de ore la serviciu, doar ca in ziua de salariu primesc de 10 ori  mai mult decat primeau in Romania. Cel putin de 10 ori mai mult! Si atunci credeti ca pentru ei are vreo importanta faptul ca nu mai sunt directori in tara lor, ci "doar" simpli muncitori, tratati cu respect si la serviciu si pe strada. Iar acasa sunt exact la fel ca in tara lor. Celor din tara le raman lipsurile, iar celor din strainatate (si nu ma refer la amaratii care traiesc in fermele din sudul Italiei) le ramane dorul. Pentru ca, orice ai face in strainatate, oricat de bine ti-ar fi si oricat de bine te-ai descurca, uneori nu-ti doresti decat sa vezi un loc al copilariei tale sau niste persoane extrem de dragi. Sarace, dar dragi! Revenind la situatia internationala a tarii noastre, situatia este mult mai neagra decat ni se prezinta, atunci CAND ni se prezinta. Stiu ca a avut loc o intalnire foarte serioasa intre Merkel, Putin si Hollande, insa numai un surd nu ar fi inteles mesajele extrem de saracute ale celor trei. Da, peste cateva zile intram intr-o perioada de, hai sa-i spunem pace. Sunt curioasa cum va arata aceasta pace si, mai ales, cat va dura ea. Imi este frica sa ma gandesc la viitorul nostru de peste cateva luni. Pur si simplu nu vreau! Stiu ca visam cu totii ca suntem o tara protejata, dar este doar un vis rozaliu. Imi este frica sa nu fie prea tarziu atunci cand ne vom trezi. Inca nu suntem constienti de ce anume se poate intampla, iar copiii nostri nici atat. Ei stiu ca se poate comunica orice prin telefon, dar si cei din Ucraina stiau acest lucru. Insa acum au invatat ceva mult mai urat si trist si grav: cum se poate muri. Iar moartea nu este cea pe care o vedeti filme. oricat de bune ar fi ele!

vineri, 6 februarie 2015

Exista echilibru in viata noastra?

Traim in Romania si asta spune foarte multe despre noi si despre felul nostru de a fi, de a intelege lucrurile si de a ne comporta. Ati fost in strainatate si ati vazut romani multi. Extrem de rar, cand sunt in afara tarii, romanii nostri se comporta ca si in tara - exceptie fac tiganii, care merg la cersit. "Dincolo" sunt civilizati, foarte bine crescuti; aleg restaurantele scumpe, isi cumpara haine exclusiviste. Fireste, aici ma refer la cei care dispun de bani, vor sa viziteze Milano si habar nu au ce laciuri minunate se afla nu departe de acest oras superb - nu-i intereseaza si nu-i atrag. Nu pot sa ii condamn prea mult deoarece nevoile, placerile, dorintele lor depind de educatia pe care o au!. In fine, nu despre asta am vrut sa scriu. Aici, la 50 de ani esti aproape batran daca vrei sa iti gasesti un loc de munca in conformitate cu pregatirea pe care o ai. "Dincolo" esti in varful vietii - nimeni nu te intreaba cati ani ai, ci doar ce anume stii sa faci, ce limbi straine vorbesti si pentru ce meserie esti pregatit. Sunt atat de multi straini (englezi, francezi, italieni, nemti etc.) care isi au viata impartita intre doua tari - tara lor de origine si cea in care s-au decis sa traiasca in paralel, eventual una mai calduroasa si mai ieftina, de exemplu Cipru sau Egipt. In Romania trebuie sa ai relatii foarte influente pentru a te realiza - ma refer la o realizare a ta, fara a avea un trecut "ciudat", Pentru a "ciudatii" pe care ii cunosc se descurca bine, au case primite de la stat, conturi in banci din banii primiti de la unul, de la altul, pentru muncile efectuate de-a lungul timpului. Nu stiu care le va fi viitorul insa, cel putin in aceasta perioada care abunda de arestari spectaculoase, am mari indoieli in privinta viitorului lor. Cunosc oameni inzestrati cu o minte sclipitoare care lucreaza de ani de zile in strainatate, fie in Coreea, fie in Noua Zeelanda, fie in Olanda. Nu presteaza munca necalificata, ci sunt oameni foarte bine pregatiti si foarte bine platiti. La fel ca si ei sunt si navigatorii. Au contracte constante, de pe urma carora beneficiaza de bani frumosi. Cei mai multi dintre ei au cate 2-3 case si bani in conturi. Dar au muncit mult pentru aceste lucruri, au fost departe de familie, de neveste si de copii. Am cunoscut un domn navigator caruia i-a decedat mama, iar el nu a putut fi prezent la inmormantare pentru ca era in voiaj, pe undeva prin Australia. Va imaginati ce suferinta a avut de indurat?  Da, se poate sa avem multe dintr-un anumit punct de vedere, dar si lipsurile sunt pe masura. Sa nu va imaginati ca exista vreo posibilitate in care sa imbinati tot ceea ce va doriti. Nu, nici vorba de asa ceva! Diferenta provine dintr-o obisnuinta care apare dupa ce faci de mai mult timp acelasi lucru. Obisnuinta care se poate confunda usor cu chinul, la inceput. „Poti să te culci, e ora şi noaptea-ntarziată, vei scrie, alta data, orice, si tot nimic.” spunea George Bacovia in poezia "Umbra". Ati citit-o? Mai sunt multi romani carora numele lui Bacovia sa le spuna ceva despre poezia lui. M-as mira! Dar cam aceasta este viata noastra, vazuta prin prisma unui pesimist notoriu. Si vremea se anunta rea, iar despre vremuri.... chiar nu stiu cum vor fi! Raman optimista!

marți, 3 februarie 2015

Puscariile au nevoi, dar romanii din afara gratiilor au si mai multe!

Prin anii 1996-1997 am lucrat la subredactia Constanta a ziarului National. Am scris despre multe subiecte, dar in acea perioada am fost prezenta, aproape saptamanal, in penitenciarul Poarta Alba. La inceput imi era chiar teama sa patrund in incinta inchisorii dar, cum comandantul adjunct era un om extrem de inalt si bine facut, care mi-a zis: "Mai, cu mine iti este frica sa intri?", am intrat. La inceput cu mari emotii, iar mai apoi, aproape intr-o simpla vizita. Incursiunile mele prin viata detinutilor au durat aproape un an intreg si am cunoscut o multime de oameni care erau inchisi din anumite cauze. Am cunoscut si oameni care furasera cateva legaturi de ridichi si kg de cartofi, si oameni care talharisera, si detinuti care ucisesera. Un intreg amalgam de puscariasi s-a infatisat la acea vreme in fata mea. Nu se impotriveau acordarii unui interviu, ba dimpotriva. Pentru ei era o sansa unica de a spune ce simteau sau, ceea ce isi doreau sa fie adevarat. Am cunoscut criminali care astazi sunt in libertate, dar si hoti care au ajuns, pentru a nu stiu cata oara de atunci, din nou dupa gratii. Cei mai multi dintre hotii marunti sunt obisnuiti ai puscariei; intra toamna tarziu si incearca sa iasa primavara, pentru ca mai apoi sa o ia de la capat. De cava vreme s-au shimbat regulile si eu nu am mai fost pe la penitenciar. Acum este o inchisoare destinata celor inchisi in regim semideschis. Se pare ca sunt oameni care nu au comis fapte foarte grave si au primit condamnari relativ mici, de pana la cinci ani. Dar ideea scrierii acestor randuri nu mi-a venit de la cat de bine sau de rau este in puscarie, ci de la niste declaratii de presa acordate astazi de catre seful Administratiei Nationale a Penitenciarelor, Catalin Bejan. (Cand l-am cunoscut, era sef la Poarta  Alba.....). El vorbea despre necesitatea construirii unor noi penitenciare, care ar inghiti o gramada de bani de care nu dispune. Ce sa spun, exact la construirea unor noi puscarii se gandesc miile de oameni care traiesc de azi pe maine, in conditii greu de imaginat, prin satele amarate din intreaga tara. Oameni care nu au comis nici o nedreptate, care nu au dat nimanui in cap si care nu au omorat pe nimeni. Oameni nevoiasi, care se tarasc de la o zi la alta cu o bucata de mamaliga pe masa. Ei si copiii lor care nu au ghetute pentru a merge la gradinita sau la scoala. Cand este atat de multa saracie in tara asta cati dintre romani credeti ca se gandesc la puscariasii care traiesc cate 10 persoane intr-o celula de cativa metri patrati? Cati credeti ca ar fi de acord ca statul sa mai acorde niste milioane de euro pentru a se construi noi inchisori, bine dotate si cu incalzire centrala? Puteti face comparatii intre inchisorile din Romania si cele din Danemarca sau Norvegia? Stiti cata lume muritoare de foame este in aceste tari? Cred ca niciuna, cu exceptia romanilor migratori in aceste parti ale lumii. Asa ca, va rog, inainte de a emite astfel de pretentii, incercati sa priviti cu ochii mintii realitatile acestei tari si nevoile ei. Cu modestie, va rog!

luni, 2 februarie 2015

Meseria de medic, foarte, foarte banoasa - "Dati banii vostri pentru sanatate!"

Habar nu ai de anumite relitati pana in momentul in care esti pus in situatia de a te confrunta pe teren cu ele. Inainte de acest moment ma gandeam cu emotie la situatia medicilor din Romania, atat de prost platiti incat aleg sa-si caute de munca in strainatate si sa plece in numar foarte-foarte mare. Ca asa stau lucrurile se stie, numai ca putina lume are idee cat de bine castiga unii medici care sunt in Romania si care aleg sa lucreze zi-lumina. Adica acum, in luna februarie este deja intuneric atunci cand ei termina programul. Asa, deci cum spuneam am fost la niste specialisti care lucreaza atat in spitalul judetean si care au si cabinete particulare. Va amintiti cum spunea Adrian Paunescu intr-o poezie a sa? "Dati banii vostri pentru sanatate!" Nu am uitat nici pe vremea lui Ceasca, atunci cand - internata in spital fiind - am dat 100 de l de benzina pentru sanatatea mea. Si a meritat, i-as da in orice moment, fara sa ma gandesc la nimic altceva. Nu banii sunt importanti, ci sanatatea noastra pe care o intretinem cu bani. Deci, sa revin. Am identificat in Constanta mai multi medici care detin cabinete particulare unde este o inghesuiala de nedescris . Cel putin 15 persoane isi asteptau cuminte randul sa intre in cabinet, cu toate ca exista o programare fixata de 10 zile, pe ore. Cei mai cautati sunt medicii neurologi si cardiologi, dar nici la psihiatrie sau ginecologie nu este o altfel de situatie. O consultatie este intre 70 si 100 de lei, asa ca va imaginati cam care sunt castigurile zilnice ale unui specialist.In jur de 2000 de lei pe zi!! Cel putin! Asta inseamna ca, lucrand 20 de zile pe luna castiga 40.000 de lei. Cum va suna? Nu neg faptul ca din acesti bani trebuie platite si asistentele medicale, si femeia de serviciu, si chiria la apartamentul in care isi desfasoara activitatea. Dar suma care le ramane la sfarsit de luna este deloc de neglijat. In lei sau valuta, tot este o suma uriasa. Si atunci pentru ce sa plece din tara, aiurea in lume? Sa fie medic de familie in Germania sau in Italia sau in Suedia ori Norvegia? Nu cred ca acolo pot castiga mai multi bani, doar ca ii castiga in mai putina vreme. Si, va asigur, are sau nu are bani romanul, atunci cand este vorba de a merge la un medic pentru ca are probleme de sanatate, o va face. Tuturor, multa sanatate!