Viktor Orban, nagy arcátlan ! (mare obraznic!)

No, acum chiar m-am enervat rau - daca in postarea de ieri puneam nemernicia aluia de la Miercurea Ciuc pe seama unei probleme la mansarda si a teribilismului (am detaliat in "Szeretlek, Romania"), declaratia premierului Ungariei, Viktor Orban este de o gravitate apoape fara precedent. "Sa fie Ardealul cum a fost si natiunea ungara cum a fost. Asta va doresc din suflet. (...)De fapt, Ardealul a fost luat de la noi de tarile si puterile care au avut un scop foarte bine definit, de a atata natiunile si de a desena niste granite la care ei sa fie in continuare puternici si dirijori." - aceste declaratii au fost citite de catre un reprezentant al Ambasadei Ungariei la Bucuresti si au constituit o parte a mesajului premierului maghiar, Viktor Orban. In zadar incearca acum oficialii UDMR (in speta senatorul Verestoy Attila) sa o scalde si sa dreaga busuiocul spunand ca, de fapt, declaratia lui Orban nu a fost o declaratie politica. Politica-nepolitica, pentru romani (de nationalitate romana sau nu) mesajul a fost unul cat se poate de clar! Ungurii vor Ardealul! Pasarea malai viseaza, as putea spune. Si chiar o spun, pentru ca suntem stat european, membru al UE, iar o eventuala reasezare a granitelor este cel putin improbabila, ca sa nu spun imposibila. (M-a invatat ieri premierul Boc o expresie de o profunzime aparte" "Never say never!" :))
Aaaaaaaaa, si mi-am amintit un banc lansat inainte de aderarea noastra la Uniunea Europeana: "Istvan locuia la Miercurea Ciuc. Intr-o dimineata se trezeste cu fata toata un zambet. Margit, nevasta lui, il intreaba de ce e asa de vesel; si Istvan ii spune ca a visat ca a fost la Bucuresti. - No, bine mai.. Si de asta esti tu asa de voios? il intreaba Margit. Iar el, cu acelasi zambet de satisfactie pe chip ii spune: Da, tu, dar am fost cu ... pasaport!" Acum nu mai este cazul, ca circulam in toata Europa cu cartea de identitate!
Lasand gluma la o parte, dintotdeauna ungurii din Ardeal (la fel ca si cei din Slovacia, Cehia si alte tari vecine Ungariei) au visat (fie si macar pentru o clipa)  ca va veni o zi in care vor trai in Ungaria, fara a se muta la vest de Tisa. Asa li se inoculeaza din copilarie, asa stiu si cred cu tarie ca Ardealul a fost si trebuie sa fie din nou al Ungariei. Daca recititi mesajul lui Orban, veti vedea ca exact asta spune si el, printre randuri.
In timpul liceului (am fost intr-o clasa bilingva romano-maghiara, in care erau 14 romani si 24-25 de unguri) am purtat discutii interminabile cu colegii (care imi erau si prieteni) maghiari pe tema apartenentei teritoriale a Ardealului.  Fireste, nici pentru noi, romanii, nici pentru ei nu existau argumente (chiar daca dovezile istorice le erau puse pe tava!) care sa ne convinga de contrariul convingerilor noastre. Ei o tineau una si buna pe a lor, ca Ardealul a fost al Ungariei, noi pe a noastra, ca Ardealul a fost dintotdeauna si va ramane pentru totdeauna al Romaniei. Incheiea fireasca a acestor discuiti era aruncarea unei fraze taioase, gen: "Daca nu-ti convine, du-te in Ungaria!"
Acum sperantele maghiarilor din Ardeal ca vor trai in Ungaria sunt cu atat mai mari cu cat evolutia lucrurilor le este, cel putin aparent, favorabila: UDMR este la guvernare, presedintele Basescu pare dispus la aproape orice concesii, Viktor Orban face declaratii belicoase fata de care Puterea noastra nu are nici o pozitie oficiala, ungurii din Ardeal pot obtine cu usurinta cetatenie dubla, Ungaria detine presedintia Uniunii Europene ...(cred ca as mai gasi si alte argumente!). Pe de alta parte, romanii sunt iritati de aceste declaratii obraznice; sunt furiosi si cer explicatii. Unii dintre ei, nu toti. Altii se multumesc sa stea in fotoliu, cu o bere sub nas, in fata televizorului si sa isi verse naduful pe mirificii nostri politicieni care apar zi de zi la emisiunile televiziunilor de stiri! Mie mi-e teama de altceva: Daca vreodata, printr-un absurd s-ar pune problema redefinirii granitelor, iar Ardealul s-ar afla in pericol, nu stiu cum ar reactiona romanii. Nu ma refer la politicieni, pentru ca ei au apanajul declaratiilor politice. Ma refer la noi, oamenii de rand care am devenit din ce in ce mai nepasatori de tot ce se intampla in jurul nostru. Traim prost, dar la mitinguri nu mergem; e mai simplu sa stam acasa si sa ii lasam pe alti "prosti" sa se agite. In uriasa lor pasivitate romanii nu ar reactiona - nu ar iesi in strada, si asta pentru ca nu le mai pasa. Nu aruncati cu pietre in mine cei care simtiti altfel - dar dupa ziua de astazi, cand ar fi trebuit sa participe la mitingul din Bucuresti 40.000-50.000 de oameni si, cu chiu  cu vai, s-au adunat acolo vreo 10.000, mi-a cam pierit optimisul si cam simt ca a murit speranta ca ne vom recapata vreodata demnitatea nationala.

P.S. - In urma cu cateva minute, Emil Boc a precizat de mesajul lui Orban a fost modificat de ... nu se stie cine. Ca cica el, primul-ministru, are mesajul original si ala nu contine nici un fel de cuvinte de natura a ne leza integritatea nationala. Astept cu interes ziua de maine, cand se va gasi - poate - vreun ziar care sa publice in fascimil mesajul lui Orban.