Gil Dobrica, in Sahara siguratatii sale

In 2007 a incetat din viata; inainte insa, a cerut familiei care ii era aproape (era cel mai mic copil din 12 frati cati au fost in familia Dobrica) sa ii puna un CD cu Ray Charles. A murit cu zambetul pe buze. Cu multi ani inainte de acest moment, in 1994 (adica cu 13 ani inainte) realizam un interviu cu Gil Dobrica, de care imi aduc aminte cu foarte multa simpatie.  Iata ce scriam pe atunci:

De aproape 25 de ani, cu mici pauze, Gil Dobrica este unul din capetele de afis ce sustin programul programul de night-club al clubului Paradis din Jupiter. Repertoriul sau spune totul despre genul de muzica pe care il abordeaza si care il reprezinta. Canta si asculta cu placere muzica americana, careia i-a dedicat intreaga sa cariera muzicala. L-am gasit zilele trecute la minihotelul Nalba din Jupiter, singur in camera sa, ascultand-o pe Aretta Franklin. Conversatia s-a infiripat instantaneu.
Rep.: Show-ul de aseara a electrizat numerosii clienti ai barului Paradis. Cum reusiti sa va mentineti intr-o forma atat de buna?
Gil Dobrica: Sunt foarte multi factori care determina forma fizica: in fiecare zi fac plimbari pe plaja, descult, circa 15 km. Apoi este vorba de temperament; pe o scena ca a Paradisului nu poti sa apari cu burta. Ca atare se impune o dieta. Deci mananc mai multe alimente usoare: peste, pui. Pentru ca omului care vine sa te vada trebuie sa-i oferi, in afara de muzica buna, si miscare. Pentru a-mi pastra vocea am renuntat la tutun acum 16 ani. Pe atunci nu ma mai asculta de nici un fel glasul din cauza celor doua pachete de tigari pe care le fumam zilnic. In plus, de 14 ani nu mai beau tarie, limitandu-ma la vin si la berica.
Rep.: Melomanii cunosc genul de muzica pe care il interpretati. Totusi, n-ati fost tentat sa colaborati cu compozitori romani?
Gil Dobrica: N-am colaborat niciodata cu compozitori romani pentru ca ei sunt departe de ceea ce se numeste ritm and blues, soul si country. Am avut parte de o incapatanare a destinului. Nu mi-am facut niciodata bucatica mai mare decat mi-a fost gura.
Rep.: Aparitiile d-voastra la televiziune au fost extrem de rare. Care credeti ca este explicatia?
Gil Dobrica.: In ultimii 15-20 de ani am fost mereu tras de-o parte pentru ca n-am cantat Magistrala Albastra, Transfagarasanul si cincinalul in patru ani si jumatate. Datorita muzicii pe care am cantat-o, televiziunea m-a considerat un tip periculos. Am fost intotdeauna "oaia neagra" a filtrelor de la comisia de cultura si cenzura. A trebuit sa supravietuiesc cantand in baruri de noapte, in restaurante si in mici turnee cu cei care aveau curajul sa ma solicite. Adrian Paunescu a fost cel care m-a luat in toate spectacolele. Fara el stiu ca nu as fi vazut tara. Cenaclul a fost pentru mine un fel de miniteleviziune, iar pentru natie un balon de oxigen.
Rep.: Stiu ca apreciati foarte mult muzica lui Ray Charles, Kenny Rogers, in genere muzica buna. Aveti solisti romani pe care ii preferati?
Gil Dobrica: In mica mea garsoniera din centrul Bucurestiului locuiesc singur, insa am doi prieteni pe care i-am pus pe perete: Ray Charles si Stevie Wonder. Da, am apreciat intotdeauna solistii romani care n-au dat din coate pentru a ajunge la televiziune. Televiziunea a ajuns o institutie de ciubucari. Imi plac Iuliu Merca si Nelu Vlasov; imi plac tipi necunoscuti, care canta muzica americana si care zac anonimi prin localuri fara ca televiziunea sa-i descopere.
Rep.: Spuneati ca locuiti singur. Cum stati cu viata sentimentala?
Gil Dobrica: Cu viata sentimentala stau destul de prudent, cum am fost si pana acum. Pasiunea pentru meserie m-a captivat. Fiind un paria cu acest gen de muzica, a trebuit sa fiu de trei ori mai disciplinat si mai pretentios cu mine, cu repertoriul meu. Nu am voie sa ratez, sa cant umpluturi.
Rep.: Intelegem, deci, ca nu v-ati casatorit pana acum. Indragostit ati fost?
Gil Dobrica: Am fost de mai multe ori indragostit. Imi plac femeile frumoase care inteleg ceea ce fac. Imi plac,. de asemenea, foarte mult copiii. E normal sa fie asa in Sahara singuratatii mele.
Rep.: In ultima vreme, majoritatea turistilor fac turnee in strainatate. Nu ati avut oferte in acest sens?
Gil Dobrica: Am avut nenumarate oferte, insa eu trebuie sa raman in Romania. Sunt oltean, din Dabuleni, Calarasi, slefuit la Craiova, cel de-al noualea copil al familiei. Fiind Varsator, nascut pe 14 februarie in urma cu 48 de ani, sunt extrem de sentimental. Nu, nu plec nicaieri. Locul meu a aici!

Asta spunea Gil Dobroica in interviul pe care ni l-a acordat. Intre timp a avut parte de o fericire incredibila: in anul 1996, a avut sansa de a-l intalni pe idolul sau, Ray Charles.