luni, 17 martie 2014

Dan Petrescu stia de multa vreme ca fotbalul romanesc este diferit de cel de "afara"

Primul interviu pe care l-am realizat in anul 1995 a fost cel cu Dan Petrescu. Era pe val, foarte bine cotat si nu am ezitat sa il luam la intrebari. Doar ca de aceasta data, tot anul respectiv, partenerul meu de munca  a fost Alexandru Geamanu. Cu el am lucrat toata vara la Neptun, cu el am realizat toate aceste interviuri. Iata-l, deci, pe acesta:

Fara indoiala, numele lui Dan Petrescu este cunosut de orice impatimit al fotbalului, din tara si chiar din strainatate. Format si afirmat in mijlocul super-echipei steliste a anilor '86-'90, Dan Petrescu a evoluat in campionatul Italiei, pe rand la Genova si Foggia, pentru ca acum sa fie legitimat la clubul englez Sheffield. Prezent zilele acestea la Neptun, cu ocazia nuntii lui Gica Hagi, Dan Petrescu a avut amabilitatea de a raspunde intrebarilor noastre.
Rep.: Din cate stiu, pasiunea pentru fotbal a plecat de la tatal tau...
Dan Petrescu: Nu, a plecat de la mine. Cand eram mic, toata ziua ma jucam cu mingea. Tatal meu a vazut ca-mi place si m-a ajutat foarte mult, sustinandu-ma.
Rep.: Odata plecat din tara, banuiesc ca s-au schimbat toate datele problemei. Cum este fotbalul de afara?
Dan Petrescu: Este diferit fata de cel din Romania., mult mai dur si mult mai greu. In plus, englezii sunt conservatori in toate si au ramas conservatori si in fotbal. Daca vrei sa faci ceva mai tehnic este foarte greu, mai ales cu un antrenor de-al lor. Stilul caracteristic este in forta, cu pase lungi si intrari inalte in careu.
Rep.: Cum este viata lui Dan Petrescu acolo?
Dan Petrescu: Eu ma simt bine, dar nu este ceea ce se crede. In Anglia este foarte greu pentru ca englezii sunt foarte reci. In Italia era mult mai bine. Aici, insa, oamenii sunt reci; cum terminam antrenamentul, fiecare este cu treaba lui. Si mai dificil mi-a fost in perioada in care am stat singur. Acum am sotia si copilul alaturi de mine.
Rep.: Hai sa desfiintam acest mit al fotbalului care se joaca afara...
Dan Petrescu: Da, trebuie sa recunoastem ca suntem norocosi cu meseria pe care o facem. Mai avem si norocul de a fi bine platiti, cu toate ca sportul nostru nu este cel mai bine platit in comparatie cu boxul, baschetul american, tenisul. Lumea vorbeste mereu ca avem o meserie usoara, dar nu este chiar asa. Exista, ce-i drept, meserii mult mai grele, dar fotbalul place publicului. Si gimnastica este un sport frumos, si handbalul, dar nu vine atat de multa lume la meciuri, iar sportivii nu sunt atat de bine platiti.
Rep.: Ce planuri de viitor aveti?
Dan Petrescu: Primul gand este ca la inceputul campionatului sa joc la Sheffield. Totusi, principalul obiectiv ramane calificarea cu echipa nationalala europene si sa facem acolo o figura frumoasa. , mai ales ca vom juca pe terenul echipei mele de fotbal. Este o mare dorinta de-a mea sa joc acolo, pentru ca spectatorii ma iubesc si sper sa vina sa faca galerie pentru mine si pentru echipa nationala.
Rep.: Un gand pentru cititorii ziarului Telegraf?
Dan Petrescu: Le doresc in primul rand multa sanatate, pentru ca asta e cel mai important lucru!

Un interviu destul de scurt, dar era inceputul verii, iar el era la mare impreuna cu familia.; era, deci, ocupat! Juca tenis, ii placea tare mult.  Si nu avea fite in cap, cum au multi jucatori de fotbal din ziua de astazi.
Urmatorul interviu ete facut cu Gil Dobrica, dupa ce visul lui de o viata capatase consistenta: il intalnise, in sfarsit, pe Ray Charles! In cateva zile...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu