Respect, Maia Morgenstern

Astazi Maia Morgenstern implineste 49 de ani! De ce am creat acest blog, daca nu pentru a ma exprima liber,  pentru a scrie ceea ce gandesc? Asa incat astazi, acum, imi permit sa folosesc acest spatiu virtual pentru a-mi exprima admiratia si respectul fata de aceasta minunata doamna. Nu vorbesc doar despre extraordinarul ei talent actoricesc si fantastica abilitate de a se apleca asupra oricarui rol.
Imi vine in minte o zi de vara fierbinte din anul 1994. Maia Morgenstern era cazata la Casa Scriitorilor din Neptun impreuna cu sotul si cu baiatul ei. La acel moment avea un singur copil, pe Tudor Istodor, care avea la acea vreme vreo 4-5 anisori.
Dupa ce am intrebat la receptie la ce camera sta actrita, am urcat cu oarecare sfiala spre etajul I si am batut la usa indicata de receptioner. Era dupa amiaza, ora la care cei mai multi oameni care vin la mare pentru plaja, inot si bai de soare se odihnesc. Insa eu, ca un jurnalist mereu in contratimp cu restul lumii, nu prea eram obisnuita sa respect astfel de "protocoale". Asa ca am batut la usa o data, apoi inca o data. Un cap de femeie cu parul zburlit s-a ivit in cadrul usii, doar pe jumatate. Era Maia Morgenstern, pe care o trezisem dintr-un somn odihnitor de dupa amiaza. Doamne, de-abia in clipa aceea am inteles cat de multa lipsa de bun simt fusese din partea mea sa o deranjez la o astfel de ora nepotrivita. Mi-am cerut de indata scuze si am incercat sa dau inapoi; i-am spus cine sunt si ca doresc sa realizez un interviu cu ea, dar ca pot reveni mai tarziu sau intr-o alta zi, cand considera ea de cuviinta.
Cu o simplitate pe care doar oamenii extraordinari o pot avea, mi-a intrerupt scuzele si mi-a cerut sa o astept in gradina Casei Scriitorilor, ca va cobori in 10 minute.
Cand a venit in gradina era magnifica - nu teatrala, sa nu va imaginati ceva de genul acesta; tot nu se pieptanase, doar isi trasese la repezeala o rochie pe ea. I-am spus ca vreau sa ii facem si poze si a spus ca nu e nici o problema, nu conteaza ca nu este pieptanata sau machiata. De-abia mai tarziu, in timp, de-a lungul anilor am inteles ca pentru un om de mare valoare nu conteaza prea mult aspectul exterior. Conteaza ce ai in cap si in suflet, conteaza cat si cum sti sa daruiesti celor din jur, conteaza sa nu porti masca in afara scenei, si sa traiesti fiecare clipa cu aceeasi dragoste de viata.
Maia Morgenstern este o actrita uriasa, cu sau fara roluri de prima mana. Maia va juca cu acelasi talent si rolul Cleopatrei, cat si rolul Mariei, mama lui Isus. Maia va fi perfecta atat in piese de comedie, cat si in drame. Maia va sti sa impuna prin forta ei interioara, va intra in rolul oricarui personaj de teatru sau film, pentru ca Maia este unica. Pentru ca se reinventeaza zilnic, pentru ca nu a lasat sa moara copilul din ea, pentru ca stie ca in viata totul este trecator, dar nimic nu trebuie facut superficial, chiar daca este efemer, pentru ca stie ca cel mai frumos dar pentru o femeie este maternitatea, pentru ca stie sa primeasca cu seninatate si sa daruiasca cu cel mai firesc gest.
Asa ca, desi stiu ca aceste randuri nu vor ajunge vreodata sub ochii ei, ii urez Maiei Morgenstern "La multi ani!". Iar daca pentru cei mai multi romani ziua de 1 Mai semnifica ziua internationala a celor ce muncesc (ce limbaj de lemn, dar asta este semnificatia zilei!), pentru mine este un prilej de omagiu pentru Maia Morgenstern! Plecaciune in fata sa!