Anul acesta am optat pentru o excursie mai bogata in priveliste si, de ce nu, in ceea ce simteam in momentul vizitarii obiectivelor propuse. De la Milano am decis sa facem o vizita lunga, prin alte doua tari invecinate, respectiv Elvetia si Franta. Drumul nostru a fost unul aproape infernal, daca ma gandesc la cat timp a durat si ce intarziere mare a avut minunatul tren italian cotat drept unul foarte bun, care, chipurile, circula la precizie si care costa cat faima sa - adica mult, foarte mult! Trenul a avut o intarziere de mai mult de o ora, din cauza unui accident, dupa cum ni s-a spus. Era mult mai simplu sa revenim la Milano si sa o luam pe o alta linie; si spun asta deoarece pe liniile de langa noi circulau trenuri si spre stanga si spre dreapta. Numai noi nu ne miscam. Starea de nervozitate a fost destul de mare, dar nimeni nu a facut vreun comentariu. Nici decent, nici indecent. Doar ganditi-va ce s-ar fi intamplat in Romania, de la Bucuresti la Constanta, daca trenul ar fi intarziat atat de mult! Eu nu vreau sa imi imaginez acest scenariu - stiu exact cati nervi, cate discutii si cate injuraturi mi-ar fi fost dat sa aud! Intr-un final am plecat pe un drum pe care mai fusesem, spre minunatul lac Maggiore si, mai departe, spre statia noastra de destinatie, Laussane. Pana acolo am avut o calatorie lunga dar extrem de frumoasa - am trecut prin munti, printre dealuri, prin campii, am vazut atat verdeata, cat si zapada. Parca defilam printre anotimpuri! In gara Streza am avut o strangere de inima; mai vizitasem acest oras care mi-a placut foarte mult si am avut tendinta de a cobori din tren dar mi-a trecut repede. Trenul nu a stat prea mult in gara si a plecat mai departe. Am ajuns apoi la Domodossola, iar apoi la Brig, primul oras din Elvetia in care intram.
Era in iunie, dupa am mentionat, dar muntii arata in felul acesta - sunt plini de zapada tot timpul anului (sunt munti inalti, ne aflam in Alpi, iar aici sunt numeroase varfuri mai inalte de 4.000 de metri!). Intr-un final, dupa ore lungi dar care au trecut extrem de repede gratie peisajelor care ne-au incantat sufletele,am ajuns la Lausanne. Cu o intarziere de mai bine de o ora, astfel ca feribotul care urma sa ne duca din Elvetia in Franta tocmai zornaia plecarea. Si a plecat fara noi! Dar a fost un moment unic - daca ne urcam in acest vas nu am fi avut posibilitatea de a ne bucura de zona portuara a orasului. Asa ne-am putut plimba, am putut face poze si ne-am putut bucura privirea de oamenii care veneau, si tot veneau, pentru urmatorul vapor.
Asa arata orasul privit din port, dar imaginile sunt total nesemnificative pentru a descrie frumusetea acestui loc. Din pacate, totul este atat de scump incat nu ne-am putut atinge de nimic. Urma sa traversam lacul Geneva si sa ajungem la lacul Leman!!! Esate unul si acelasi lac, dar pe la mijlocul lui este granita dintre Elvetia si Franta. Asadar, in zona elvetiana lacul se numeste Geneva, iar in partea franceza capata denumirea de lacul Leman. Asadar ne-am plimbat pe un singur lac dar, potrivit denumirii plimbarea noastra a fost pe doua lacuri!!! Ciudat dar foarte placut. Am ramas impresionata de felul nonsalant al pasagerilor. Foarte putini erau turisti, pana in 5% potrivit estimarilor mele. Cei mai multi erau oameni ai locului; in opinia mea pasagerii erau locuitori din zona franceza, care lucrau in partea elvetiana si faceau zilnic aceasta naveta. Altfel nu imi pot explica multimea de calatori care se inghesuia in zona descoperita a vasului, acolo unde puteau bea bere sau suc si puteau fuma. Este greu de imaginat cum intr-o tara in care se fumeaza foarte putin in localuri sunt atat de multi fumatori. Barbati si femei, tineri si varstnici fumau tigara de la tigara si aruncau chistaoecele in ... lac. Cum altfel?
Asa arata lacul de pe vaporas. Scuze ca nu public si imagini cu calatorii care fumau dar mi s-a parut de-a dreptul hilar sa le fac poze. M-am limitat la a-i privi. Si la a trage concluzii - pasagerii care stateau vizavi de mine erau de o taranie greu imaginabila. Vorbeau extrem de tare, radeau cu gura pana la urechi si nu aveau nici un pic de diplomatie in ei. Mi-am dat seama cam cum se face imaginea unei tari si a locuitorilor ei. Ne aflam intr-un loc cu o imagine pozitiva in intreaga lume? Da! Atunci reclama trebuie sa fie si aici sufletul comertului. Toata lumea va va spune ca pe aici nu se fuimeaza, dar va asigur ca toata lumea fuma si arunca in lac chistoacele! Ce-o fi si pe fundul acestui lac este greu de spus, insa atata vreme cat sunt o gramada de pasari, nu e nimic pierdut. Toata lumea vorbea limba franceza, atat in :Lausanne, cat si pe vaporas si in Evian les Bains, locul minunat in care am ajuns intr-un final. A, bine ca mi-am amintit. In momentul in care am urcat pe vapor am intentionat sa aratam biletele de calatorie si am fost surprinsi sa constatam ca pe nimeni nu interesa daca avem sau nu bilete. De-abia dupa o calatorie de mai bine de o jumatate de ora, la coborare, ni s-au verificat. Oare ce s-ar fi intamplat daca nu aveam bilete? Spalam pe jos pe vapor sau faceam alte treburi? Habar nu am ce se intampla cu cei care nu au bilete! Dupa ce am ajuns in statiune am plecat spre hotelul "de France", unde aveam
rezervata cazarea pentru urmatoarele zile! Dar despre vacanta noastra la Evian, despre ce anume am vizitat si cum ne-am simtit ... in zilele urmatoare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu