A început depunerea candidaturilor pentru fotoliul de primar al municipiului Constanța

Partidele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți mai pot depune până mâine, în scris, candidaturile pentru consiliile locale, primari și consiliile județene. Reamintim că, la nivelul municipiului Constanța erau vehiculate, până nu demult,  numele a 12 candidați, însă deocamdată numărul lor nu este bătut în cuie. Până la această oră se știe că și-au depus sau își vor depune candidatura reprezentanți ai marilor sau mai micilor partide politice, precum și candidați independenți, respectiv Decebal Făgădău – PSD, Vergil Chițac – PNL, Gigi Christian Chiru – ALDE,  Dumitru Bădrăgan – PRU, Nicolae Grosu – PRM,  Ion Budi – independent, Tudorel Chesoi – independent, Mihai Petre – independent, George Andrei Popescu – independent. Deocamdată nu se știe cu certitudine dacă UNPR va avea un candidat oficial sau va depune doar liste de consilieri. Însă până mâine seară, mai este timp de … gândire și de depunere a candidaturilor. Cu toate că au suficienți membri, uniunile turcă și tătară au decis să nu aibă proprii candidați. UDTTMR va merge doar cu liste de consilieri.
În această dimineață, la sediul Biroului Electoral Municipal Constanța a fost agitație mare.
Primul intrat în cursa pentru Primăria Constanța a fost senatorul Gigi Chiru
Senatorul Gigi Chiru şi-a depus candidatura pentru funcţia de primar al Municipiului Constanţa din partea ALDE. El a fost primul care și-a înscris candidatura, în mod oficial, din cei 12 candidaţi care şi-au anunţat participarea la scrutin. Procedura a fost înregistrată la Biroul Electoral Municipal Constanţa în jurul orei 10.30. La înscriere, senatorul Gigi Chiru a fost însoţit de soţia sa şi doi din cei patru copii, precum şi de colegi din partid. El a precizat că are încredere că va obţine un rezultat cât mai bun la alegerile din 5 iunie.
„Sunt sigur că o să-mi poarte noroc ziua de astăzi. Am încredere în şansa pe care o am şi mă voi lupta ca să câştig aceste alegeri. Mi-am propus, împreună cu echipa, să obţinem primul rezultat de pe dreapta dintre toţi candidaţii. Nevoia de schimbare a actualei administraţii este mai prezentă ca niciodată”, a spus Chiru.
A doua înscriere a făcut-o Claudiu Palaz
Fără prea mare zarvă, și-a depus candidatura și Claudiu Palaz, din partea PMP. Ulterior depunerii documentelor necesare, el a postat un foarte scurt mesaj pe pagina de socializare, prin care își anunța demersul. „Am depus candidatura pentru primar din partea PMP”, a scris Claudiu Palaz.
Vergil Chițac a fost cel de-al treilea candidat
Imediat după Palaz, în fața Biroului Electoral Municipal și-a făcut apariția și Vergil Chițac, candidat din partea PNL, pentru a-și depune în mod official candidatura.   La eveniment au participat, alături de președintele filialei PNL Constanța, deputatul Gheorghe Dragomir, prim-vicepreședinții PNL Constanța, deputatul Mihai Lupu și senatorul Puiu Hașotti, secretarul general Septimiu Bourceanu, vicepreședintele PNL Constanța, Robert Boroianu, Cristy Remus Baisan și George Muhscina, membri ai BPJ al PNL Constanța.
Rămâne de văzut cine va mai dori să-și depună în cursul acestei zile candidatura și cine o va păstra pentru ultima zi.

Reprezentanții PNL, ALDE, PSD și-au depus candidaturile la Techirghiol

Este o perioadă plină, în care candidații tuturor formațiunilor politice sunt optimiști și ferm convinși că ei, și nu ceilalți, vor câștiga bătălia electorală.  La Techirghiol, de exemplu, astăzi și-au depus candidaturile reprezentanții PNL – Iulian Soceanu, PSD – Constandin Florea, ALDE – Marian Cîciu. Cine sunt ei și ce șanse au să câștige primăria o să vă spunem în continuare.
Constandin Florea, un politician avut
Constandin Florea este candidatul PSD la primăria Techirghiol. El este administrator al firmei SC Flormin SRL și un politician cu ștate vechi de plată. A candidat la alegerile locale din 2008 și 2012 din partea PD-L, dar a pierdut la mustață în fața fostului primar Adrian Stan. Însă cariera lui politică nu se limitează la dorința de a fi primarul localității. El a fost foarte mulți ani consilier local și, chiar dacă multă lume îl consideră puțin deplasat în declarații, alții spun despre el că este un om onest, care dorește ca localitatea să prospere și că va munci pentru acest deziderat. Să vedem cât de bine stă din punct de vedere financiar. În anul 2012, potrivit declarației sale de avere, avea două terenuri agricole, cumpărate unul în 1996, iar cel de-al doilea în 2006, trei spații comerciale, un autoturism Toyota și bijuterii de familie, în valoare de 50.000 euro. Doi ani mai târziu, declara că are trei terenuri, trei spații comerciale, o mașină și aceleași bijuterii. În anul 2015, îi mai apare un teren cumpărat la Agigea, dar nu mai trece în declarația de avere bijuteriile scumpe. Probabil o fi uitat să le menționeze, că este greu de crezut că a renunțat la ele.  În opinia multora, are șanse mari anul acesta și este posibil să devină primar.
Iulian Soceanu, un liberal convins
Iulian Soceanu este la ora actuală viceprimar cu atribuții de primar. El este un liberal convins, chiar dacă în urmă cu ceva vreme a plecat din partid și a fost consilier independent, dar a revenit. De profesie este profesor de Educație Fizică și Sport și a făcut rugby în tinerețe în cadrul clubului Farul Constanța. Din punct de vedere financiar, stă foarte bine și el. Este administrator la firma, SC Iulimar Fashion, și are acțiuni la SC Instalco Construct și la Tech Pro Com. În anul 2013 avea un teren intravilan, o casă și o mașină. Un an mai târziu, a mai achiziționat un teren împreună cu Viorel Văleanu și a deschis o hală de producție. În 2015, avea deja trei terenuri, unul luat în concesiune în 2010, altul în 2014, precum și unul în proprietate, din anul 2014.
Marian Cîciu, candidat din partea ALDE
Cum ALDE este un partid relativ nou, ne imaginam că ne va fi foarte greu să găsim informații despre candidatul acestei formațiuni politice. Și totuși… El este constănțean, dar de nouă ani locuiește la Techirghiol. Profesional vorbind, este sales manager la Top Line Europe, iar în anul 2015 a obținut locul 3 la nivel național pentru vânzările efectuate. A absolvit Facultatea de Științe Economice a Universității Craiova și acum speră să devină primar al orașului Techirghiol.
 

Mamaia va fi (?) o stațiune civilizată

Astăzi s-a desfășurat ședința Consiliului Local Constanța. Lucrările nu au avut loc la sala Prefecturii sau la hotelul Malibu, cum se organizau odinioară, ci la Mamaia, într-o parcare supraetajată, inaugurată astăzi. Aceasta este amplasată în apropierea Cazinoului și este o clădire înaltă, cu șapte etaje. Clădirea-parcare dispune de câteva sute de locuri de parcare (394), care în acest an vor fi gratuite. Să revenim, însă, la ședința de consiliu, la care au răspuns doar 15 consilieri locali din 27. Dar cum au fost mai mult de jumătate dintre ei prezenți, aceasta s-a putut desfășura. Scurt și cuprinzător. Pe ordinea de zi a lucrărilor s-au aflat numai 4 proiecte de hotărâre, iar primul dintre ele a fost retras. Au mai rămas trei, care au fost votate extrem de repede. Consilierii locali au adoptat regulamentul privind desfășurarea activităților comerciale în stațiunea Mamaia și Satul de Vacanță. Documentul cuprinde mai multe norme ce reglementează detalii privind unitățile comerciale din zonele respective, începând cu aspectul teraselor și al restaurantelor, al magazinelor și hotelurilor. 

Au fost introduce reguli solide 

Primarul interimar, Decebal Făgădău, a precizat că noul regulament stabilește echilibru și ordine în stațiune. Conform acestuia, vor fi interzise toate activitățile de comerț ambulant sau activitățile dezorganizate. „Nu veți mai vedea hărmălaie, haos, ponei, foarte multe biciclete, triciclete, masinuțe sau minicar pe promenadă. Totul va fi mult mai aerisit”, a spus Făgădău. Reguli stricte vor exista și în privința aspectului unităților comeciale. Pentru exemplificare, trebuie să știți că, potrivit acestora, în Mamaia nu ar mai trebui să existe plante decorative din material plastic, de o urâțenie teribilă. De asemenea, nu se va mai putea comercializa alcool, porumb fiert, alimente perisabile sau neambalate pe plajă. Documentul reglementează și nivelul de zgomot permis în cazul unităților turistice și de alimentație publică. Pentru a putea măsura nivelul decibelilor muzicii care se aude din boxe, Poliţia Locală a fost dotată cu sonomentru clasa A. De asemenea nu vor mai fi permise tarabele de comercializare a ochelarilor de soare, vor dispărea poneii, iar tarabele de legume-fructe au fost limitate la trei, în puncte clar delimitate ale staţiunii.  Centrele de închiriere a bicicletelor vor fi reduse numeric.
 

Viață grea pentru compania “Apele Române”

Primarul orașului Eforie, Ovidiu Brăiloiu, a organizat astăzi o conferință de presă, în care a adus acuzații “Apelor Române”. El a spus că această companie este responsabilă de prăbușirile falezelor de la Eforie Nord și Eforie Sud, exact în zone unde au lăsat lucrări nefinalizate încă din 2012. Primarul orașului Eforie a anunțat că a dat în judecată Apele Române și cere organizarea unui referendum local, pentru ca cetățenii să arate dacă sunt mulțumiți de starea falezelor și dacă doresc trecerea acestora în administrarea orașului Eforie.

Falezele s-au prăbușit după finalizarea lucrărilor

Faleza de la Eforie Sud s-a prăbușit, anul trecut, în zona Cazino, unde ”Apele Române” au executat o lucrare, la foarte puțin timp după ce s-a făcut recepția. De asemenea, la Eforie Sud, după Capul Turcului, faleza este surpată și nu s-au executat lucrări de peste 5 ani. Nici la Eforie Nord lucrurile nu stau mai bine.  Faleza s-a surpat anul trecut, în zona în care Apele Române au abandonat o lucrare. Conform Raportului de Inspecție al Inspectoratului de Stat în Construcții: ”Pe acest sector au fost demarate anterior de către Adminitrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral lucrări autorizate cu AC 200/2009 - ”Lucrări de consolidare a falezelor din Eforie Nord și Eforie Sud”. Lucrările au fost începute în anul 2009 și au fost întrerupte în anul 2012 din lipsă de finanțare, conform reprezentanților ABADL. (…) Din lipsa alocațiilor bugetare, nu s-au realizat lucrările de ancorare a zidului de sprijin, precum și alte lucrări adiacente cuprinse în proiectul de execuție (scurgerea apelor, pământul armat, reprofilarea taluzului între noul zid de sprijin și aleea superioară).” Primarul Ovidiu Brăiloiu a arătat că de 7 ani de zile, falezele inferioare din Eforie Nord, și în Eforie Sud sunt în șantier, iar de 5 ani de zile lucrările au fost abandonate: ”Se pun în pericol turiștii. Este mizerie, sunt deșeuri, iar Garda de Mediu bate la ușa Primăriei. Adică cineva e vinovat – că pune în pericol turiștii, că nu lucrează, că este mizerie – iar Primăria Eforie primește reclamațiile și trebuie să cheltuie bani din bugetul local ca să facă toată curăţenia”.

Deja Primăria Eforie a dat în judecată Apele Române

Ovidiu Brăiloiu a precizat că, în fiecare an, pentru administrarea precară a plajelor turiștii și locuitorii din Eforie adresează sute de plângeri pe care Primăria trebuie să le gestioneze, în situația în care toate veniturile din exploatare revin ”Apelor Române”: ”Toate aceste venituri, mai ales din exploatare, trebuie folosite pentru infrastructura locală din Eforie. Pentru drumuri, pentru accesul către plaje, pentru trotuare şi scări. În acest moment, unii sunt cu mapa, alții cu sapa. Unii iau fondurile, iar orașul Eforie se alege cu munca și cheltuiala”. Primarul Brăiloiu a anunțat că a dat în judecată ”Apele Române” pentru prăbușirea falezei de la Eforie Sud și cere să se intervină de urgenţă pentru refacerea falezei inferioare și pentru continuarea lucrărilor începute în 2009.

Vrea referendum local

De asemenea, primarul orașului Eforie cere organizarea unui referendum local pentru ca locuitorii orașului Eforie să spună dacă sunt mulțumiți de modul în care Apele Române administrează falezele si plajele şi dacă își doresc ca administrarea falezelor si plajelor să se facă de către autoritatea locală – Primărie și Consiliul Local. Ovidiu Brailoiu a făcut apel la toți parlamentarii de Constanța să sprijine o lege a litoralului, prin care să se reglementeze clar toate problemele care în acest moment blochează dezvoltarea stațiunilor de pe litoral.

Sate părăsite în județul Constanța

Este foarte bine știut că populația țării scade la la an la an. Cândva eram peste 23 de milioane de locuitori, iar nu peste foarte mult timp vom ajunge la vreo 15 milioane. Este greu de dat explicații refritoare la cauza acestei scăderi masive a populației. Pe de-o parte este vorba despre plecarea a milioane de români din țară – care au părăsit țara pentru a avea locuri de muncă bine plătite și pentru a putea trăi decent. (Vorbim despre o decență pe care noi, cei care trăim în continuare aici nu o înțelegem la justa ei valoare.) Însă oamenii care au preferat să renunțe la România ca la țara în care locuiesc sunt, de regula, din orașe. Mai rar o să întâlnim țărani care să-și lase gospodăria, animalele și terenurile pe care le au pentru a pleca din țară. Numărul lor este foarte mic, dar asta nu este o scuză pentru dispariția adevăraților țărani din satele în care s-au născut și au trăit. Unde sunt aceștia? 

Cum au fost distruse sate întregi

În urmă cu zeci de ani, când țara noastră trebuia să se dezvolte din toate punctele de vedere, dar în primul rând urma să construiască canalul Dunăre Marea Neagră și să se ocupă în masă de agricultură, au fost rase de pe suprafața pamântului localitățile care păreau a fi nelalocul lor. Unul dintre satele dispărute din această cauză a fost Straja. Aparținea de comuna Cumpăna și se afla la 8 kilometri de Murfatlar. Nu era o localitate foarte mare, dar avea câteva sute de locuitori care se ocupau în mare de creșterea animalelor.  Ce folos că oamenii erau gospodari, dacă localitatea lor se afla exact pe traiectoria canalului Dunăre-Marea Neagră? Așa că, fără prea multe comentarii din partea sătenilor, conducerea de stat a decis să le dărâme satul, iar pe ei să-i mute la blocuri, în Cumpăna. Numai bieții de ei știu câți bunici și câte rude și-au pierdut atunci viața din cauza supărării excesive. Iar astăzi, canalul este navigabil și foarte folosit (mă rog, nu atât cât s-ar putea, dar …), iar oamenii și-au refăcut viața cum au putut.

Grăniceru ce mai păzește?

Pe site-ul primăriei orașului Negru Vodă sunt trecute localitățile care intră în componența sa. Despre Grăniceru sunt postate doar două rânduri, respectiv: “localitatea Grăniceru a fost dezafectată și depopulată, dar figurează încă în nomenclatorul localităților din România.” În anul 1899, se știa despre acest sat că “populaţiunea sa este de 51 familii, cu 250 suflete, ocupîndu-se mai ales cu creşterea vitelor şi cu agricultura. Maioritatea populaţiunei o formează Bulgarii. Drumuri comunale duc la Cara-Omer, Mustafoci, Daulu-Chioi şi în Bulgaria. Numele acesta şi l'a luat de la un măcel, de demult întîmplat între năvălitorii turci”şi populaţiunea de baştină bulgară, cînd s'a vîrsat mult sînge şi s'au distrus multe case, reducînd satul la aproape pe a treia parte din teritoriul său." Acum satul nu mai există decât cu numele, dar are cod postal! Și, din păcate, Grăniceru nu mai păzește nimic!

Satul Casian mai are câțiva locuitori

Cu toate că are electricitate și nu este foarte departe de comuna Grădina, satul  Casian mai are doar șapte locuitori. Pe vremuri acolo trăiau peste 250 de familii și se descurcau cum puteau: creșteau animale, se ocupau cu munca câmpului. Cam de pe vremea colectivizării oamenii au început să plece din sat, până când s-a ajuns la nivelul actual. Au fost și investitiori interesați, dar le-a dispărut elanul, iar acum este o localitate aproape părăsită. Sfântul Casian vorbeşte în scrierile sale despre neamul Casienilor, oameni înstăriţi care au putut să asigure copiilor toate cele necesare pentru a-i instrui şi îndemna pe calea credinţei şi a dragostei întru Hristos.

Miriștea a ajuns … miriște

În comuna Mereni este și satul Miriștea. După câțiva km de mers pe șosea asfaltată, se face un drum la dreapta. Preț de  vreun km, se merge pe o șosea pietruită, dar mai apoi  este de pământ curat. Când plouă, nu se poate circula decât cu mașini de teren. Pe vremuri, cam prin anii 60, satul era numeros și întins. În localitate trăiau în jur de 700 de oameni, care aveau inclusiv o școala cu clasele I-IV. Dar în timp au mutat școala la Mereni, iar satul a început să fie demolat pentru a rămâne teren agricol. Nu a devenit însă sursă de venit pentru agricultori, ci o adevărată insulă de mizerie pentru locuitorii care astăzi mai trăiesc în patru case.  Unii dintre ei se descurcă binișor, în sensul că mai au animale care le asigură un trai cât de cât decent, dar alții sunt muritori de foame. Trăiesc de pe azi pe mâine și nu au nici o soluție pentru a schimba lucrurile.

La Curcani nu mai sunt nici găini

Curcani este un sat în partea sudică a județului Constanța, în Podișul Cobadin, care aparține administrativ de comuna Cobadin. În trecut s-a numit Cherticpunar. La recensământul din 2002 avea o populație de 19 locuitori, care a scăzut din zi în zi. În 2011, doar patru persoane mai locuiau acolo. Din câte se pare, în zonă există o fermă de animale, dar satul în sine a rămas de izbeliște.

Brebeni, satul dintre dealuri

Satul Brebeni, numit cândva  „Ciucurchioi”, este un sat mic, ce se întinde pe o lungime de un kilometru și se află într-o zonă pitorească de deal, unde au trăit cândva peste o sută de persoane. În prezent, satul abia mai numără câțiva  localnici, cei mai mulți fiind de vârsta a treia. Doar patru familii mai locuiesc în acest sat care își pierde zi de zi suflul.

Avem atât de multe locuri frumoase, distruse din motive diverse. Însă numai cu voință și bani ele pot redeveni atractive, fie și doar în sezon.