marți, 29 iulie 2014
Vadu, ultima plaja libera
Asa cum am promis, revin astazi cu impresii despre Vadu, plaja care a ramas - cel putin in opinia mea, cel putin deocamdata - singura plaja libera din Romania. Asa cum va spuneam, drumul pana acolo nu este aproape de Constanta si nu este lipsit de peripetii. Trebuie sa-l fi facut de mai multe ori ca sa stii exact pe unde trebuie sa mergi. Iar daca esti pentru prima oara prin aceste locuri, nu ar strica deloc sa fii cu cineva care stie exact pe unde se ajunge la plaja. Dupa ce ai trecut de tanti care vinde miere si porumb crud (dar care nu este acolo pe tot parcursul verii!), urmeaza partea de drum de nisip, lunga, lunga ,,.... depinde unde vrei sa te campezi. Daca ai chef sa te afli in plina salbaticie, numai tu si cativa prieteni, poti sa te opresti imediat ce ai ajuns cat mai aproape de mare. Daca ai chef sa iti continui deplasarea, o poti face pret de km buni. Din loc in loc vei observa cate un mic drumeag care pleaca din drumul principal spre mare. Depinde ce optiuni ai: daca vrei sa te cazezi aici, trebuie sa fii dispus ca, atunci cand ai terminat apa potabila sau painea sau cine stie ce altceva ce-ti lipseste din bagaje, sa fii apt sa urci in masina si sa faci cale-indarat, spre Vadu, pentru a-ti face cumparaturile. Bine, din Vadu poti sa-ti faci toate proviziile, important este sa stii exact ce nevoi ai si, eventual, sa cunosti pe cineva din zona, pentru a te aproviziona sanatos si ieftin. Stiti ca am cumparat rosii cu 2,5 lei/kg si porumb cu 0,50 lei? Si au fost produse natural si sanatoase! Dar sa revin... Daca ai depasit aceste prime zone de popas, trebuie sa mergi inca mult si bine pana ajungi la carciuma din zona. Se numeste Vadu Pescarilor, dar cred ca numele este relativ nou. Pentru ca, imi amintesc, in anii trecuti nu cred ca tin minte cum se chema acest loc. Dar stiu ca tot timpul s-a mancat foate bine aici, s-a baut cu masura (si potrivit preturilor, fireste!) si lumea s-a simtit in afara timpului. Spun asta pentru ca ospatarii, desi sunt suficienti ca numar, nu fac fata valului de clienti care vine si tot vine si nu mai termina, Rar, foarte rar gasesti cate o masa libera. Ca sa nu mai spun ce cozi sunt la toaleta, In special la cea a femeilor! Dar daca vrei sa faci plaja in vecinatatea carciumii, e problema ta, insa trebuie sa stii ca prin zona toata lumea face plaja in costume de baie. Doar copiii sunt ceva mai liberi in comportament. Cei care vor si carora nu le pasa de impresiile celorlalti. In caz contrar, depasesti si acest loc si iti continui drumul pana unde te poarta masina. Daca ai o masina de teren, calea ti-este asigurata pana unde vrei sa mergi. pardon, nu chiar pana acolo.... Daca ai o amasina normala, mai poti merge 1-2 km, pana ajungi intr-o zona foarte libera... ma rog, atat cat poate sa fie. De acolo iti poti insa continua drumul pe jos, fie chiar si un km pentru a te simti singur si .... LIBER, liber ca pasarea cerului. Cu putin noroc, ai toate sansele sa fii absolut doar tu impreuna cu marea si cu nisipul. Va amintiti aceasta senzatie? Nu se compara cu nimic. Esti doar tu si marea. Te uiti in stanga....nimic! Te uiti in dreapta.... nimic! Te uiti in fata, este marea necuprinsa, frumoasa, nici calda, ca in Mamaia, nici rece, ca in luna decembrie. Este marea exact asa cum ti-ai dorit-o! In spatele tau se vede campul de la Vadu! Din loc in loc, pe plaja este cate un petic de iarba. Chiar merita imaginea asta sa fii acolo, fie si numai pentru cateva ore. Noi am ramas si peste noapte, nu anul acesta, si stim cum este. Dupa ce se insereaza, devii tinta unor imense mase de tantari, de care nu scapi indiferent ce solutii folosesti. Te distrug, pur si simplu. Dar numai dupa cateva ore iti revii si ai chef sa te distrezi sau... sa dormi, Aici fiecare are solutii proprii, pe care le poate pune in aplicare fara a supara pe nimeni. Aici nimeni nu tipa sa te trimita la culcare sau in alta statiune. Ei, duminica aceasta nu am mai apucat sa mergem cat puteam merge cu masina. Dupa ce am parcat la Vadu pescarilor, pentru a vedea ce si cum stau lucrurile anul acesta, am mers spre plaja pentru a o admira. Si ne-am intalnit cu niste prieteni, asadar am stabilit sa ramanem impreuna. Si a fost o zi minunata de plaja, in care nu ne-a interesat ce este in stanga sau in dreapta (de fapt in apropierea noastra nu era chiar nimeni, asa ca am putut vorbi despre orice ne-a trecut prin cap), am stat de vorba, ne-am bronzat, ne-am imbaiat si apoi, cand am considerat ca este cazul sa plecam, am plecat. Bine, am plecat doar pana la carciuma, ca ne era si noua foame si sete, iar un popas inainte de plecare chiar era obligatoriu sa fie facut. La restaurant nu am fost siliti sa asteptam prea mult, pentru ca indata s-a eliberat o masa, dar foamea noastra a avut mult de asteptat pana cand a fost potolita - da' potolita de-a dreptul, cu ciorba de peste (avea vreo trei-patru bucati de peste din diferite specii!), cu biban si mamaliga. Si cu o bere la halba, bine, nu la halba, ci la tap. Ca nu avea mai mult de 250 ml acel pahar! Dar a meritat, a fost foarte buna. Pe cand eram la restaurant, si-au facut aparitia noi cunoscuti, oameni cu multi bani, oameni implicati politic. Si pe loc mi-au trecut doua posibilitati prin cap: fie sunt oameni ca si noi, cu dorinte si nevoi proprii, indiferent de ale celor apropiati, fie se aflau acolo pentru testare! Eu sper (si tind sa cred, chiar!) ca este valabila prima alternativa! Sper sa nu ma insel!Sa auzim de bine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu