Baspinar - Satul lui Allah (I)

In marile aglomerari urbane ale Dobrogei, pe strazile si orasele asfaltate ale judetului Constanta te intrebi oare ce a vrut sa spuna Geo Bogza atunci cand vorbea atat de frumos de farmecul salbatic al Dobrogei. Nicaieri in jur, in forfota urbana nu regasesti nici maretia regelui get (la care Bogza face referire), nici exotismul dansatoarei tataroaice. Asta pana sa ajungi in satul Baspinar - Fantana Mare - la aproape 70 de km de Constanta.  Aici timpul parca s-ar fi oprit in loc. Daca te uiti pe calendarul agatat de peretele geamiei din sat, realizezi ca de fapt te-ai intors in timp, cu sute de ani. Dintr-o data nu mai esti in mileniul III, ci inapoi in 1433.

Venind dinspre satul Independenta, Baspinar iti apare in fata ochilor ca o uriasa lingura. Satul este parca asezat intr-o groapa de dimensiuni impresionante. Viata aici se desfasoara intr-un ritm propriu; nici prea repede, nici prea incet. Este un ritm impus de tot ceea ce este in jur, intr-o armonie perfecta. Cardurile de gaste care te intampina inca de la intrarea in sat se misca precum niste balerine gata sa sustina primul spectacol al vietii lor. Turmele de oi si cirezile de vaci se plimba molcom pe ulitele aproape pustii ale satului. Linistea este sparta din timp in timp, aproape cu brutalitate, de chemarea la rugaciune, la geamie.

Fosnetul istoriei se simte in aproape toate satele dobrogene, este suficient sa te opresti in loc si sa sculti suierul vantului pentru ca zgomotele iataganelor mestesugit manuite de ieniceri si spahii sa iti rasune in urechi. Insa numai in Fanatana Mare vei auzi vorbindu-se numai turceste si tatareste in orice directie ai lua-o si la orice rascruce de drum te-ai opri. Batrani si tineri, femei si copii isi duc zilele departe de forfota marilor orase, de civilizatia din ce in ce mai avansata din alte comune, inclusiv dobrogene. Traiesc dupa aceleasi reguli de sute de ani, de parca menirea lor ar fi aceea de a reaminti tuturor ca Imperiul Otoman a trecut si pe aici, a stapanit pentru cateva sute de ani aceste locuri si a lasat urme adanci, inclusiv multi, multi urmasi care sa duca traditia mai departe. Istoria satului se pierde in negura timpului, insa batranii spun ca Baspinar este mai vechi de 2000 de ani; cert este ca satul este atestat documentar doar din secolul al XII-lea. Aici traiesc 500 de persoane, in 120 de gospodarii. Sebatin Memet este liderul comunitatii musulmane din Fantana Mare. El cunoaste pe toata lumea si toata lumea, de la mic la mare, il cunoaste pe el. El este cel desemnat de comunitate sa destainuiasca misterele si sa vorbeasca despre sat. Si ii cunoaste toate povestile si legendele. In fata unui pahar cu suc si a unei  cafele turcesti ni le-a dezvaluit si noua. Iar in urmatoarele postari va voi povesti si voua istoria si legendele satului.
Pozele le-am "furat" de pe pagina oficiala de facebook a satului Fantana Mare! Multumesc celor ce le-au postat acolo.

Cinism iliescian vs. cinism basescian

Mi-a crescut brusc tensiunea aseara cand l-am auzit pe Iliescu vorbind despre votarea legii lustratiei! Stiti ce spunea? Ca aceasta lege ar fi trebuit votata in urma cu multi ani si ca acum, pe langa tardivitate, este si prost facuta. Daca ar fi spus asta Seniorul Coposu, Dumnezeu sa-l odihneasa in pace!, sau Ion Ratiu, fie-i tarana usoara!, ar fi fost un lucru acceptabil! Dar sa auzi asa ceva din gura celui care s-a opus cu inversunare Proclamatiei de la Timisoara,  care a adus minerii pentru a distruge miscarea din Piata Universitatii, care ne-a taiat, practic, orice sansa de a deveni un stat democratic si de a scapa de securisti si comunisti, este inacceptabil. A dar dovada de un cinism greu de imaginat! Poate doar tinerii nascuti dupa 1989 nu stiu istoria pe care noi am trait-o. Poate doar ei vad in Iliescu un "batranel" simpatic, toba de politica si mentor al tuturor partidelor care s-au format din fesenei reciclati. O istorie corect ilustrata ar spune ca toti cei care s-au perindat la putere in Romania in ultimii 22 de ani (mai putin cei din partidele istorice PNL si PNT-CD) sunt zamisliti de FSN. Si cei mai multi dintre ei au fost activisti de partid sau securisti. In anii '90, atunci cand ar fi trebuit votata Proclamatia de la Timisoara s-au ferit ca dracu' de tamaie sa adopte asa ceva. Si chiar daca nu se opuneau prin orice mijloc, nu stiu daca s-ar fi adoptat asa ceva in conditiile in care  peste 80% dintre romani il adulau pe Iliescu si plecau de la premisa (de la care se pleaca de multe ori si acum!) ca avem nevoie de un "tatuc" care sa ne conduca. Doar o democratie veritabila admite ca Parlamentul este cel care conduce tara, iar noi suntem si acum departe de a intelege acest lucru.
Cat despre legea lustratiei, asa cum a fost ea adoptata de Parlament, este o mare bataie de joc. Este rodul cinismului basescian! Este facuta de ei, pentru ei! Iar ultimele corectii, facute chiar de la tribuna Parlamentului, prin care ii scot din culpa pe Ungureanu si pe Melescanu sunt dovada clara ca alesii nostri nu fac decat sa ne jigneasca inteligenta! Vina este a noastra, ca le permitem!

Duminica frumoasa!

Afaceri pe spinarea pacientilor spitalului de urgenta

Daca se intampla sa pice nenorocul pe tine si ajungi internat in Spitalul de urgenta Constanta ai parte de o experienta de neuitat. Legea nescrisa domina in intregul sau acest spital. "Muschii" de la intrare te trateaza dupa cum le place sau nu zambetul tau sau dupa cum stii sa indrugi verzi si uscate. Spaga nu se mai da la intrare pentru ca, cineva destept cu adevarat a introdus un program de vizita; pana la ora 16.00 (dar nu inainte de 14.00) se poate intra gratuit in vizita la bolnavi, iar dupa 4 p.m. se plateste o taxa de 5 lei. Situatia delicata  cu acesti paznici poate aparea insa atunci cand se pune problema ducerii de medicamente si/sau cea a externarii. Daca nu ati  calcat de multa vreme prin aceasta hardughie (pe care eu as desfiinta-o, in beneficiul unor clinici mai mici, care sa poate sa fie manageriate eficient!) trebuie sa stiti ca spitalul nu are deloc fonduri pentru medicamente. De-abia asigura bolnavilor mancarea, caldura (phiiiii, dar ce caldura, cred ca erau cel putin 25 de grade Celsius in saloane) si lenjerii curate.  Orice tratament ar avea un bolnav de facut, el trebuie cumparat. In spital nu primesti nimic; nici aspirina, nici ser fiziologic, nici antibiotice, nici vitamine. Nici macar banalele branule pentru perfuzii nu se dau. Deci, toata lumea cumpara tratamentul. Nimeni nu are obiectii, pentru ca toata lumea intelege ca sistemul sanitar este falit! Bine, dar unde sunt banii pe care ii dam la bugetul asigurarilor de sanatate, ati putea intreba pe buna dreptate! Si totusi, pacientii si familiile acestora pun mana de la mana si cumpara tratamentul prescris de medicul specialist. Din fericire, medicii specialisti nu sunt ca multi medici de familie, care prescriu tratament scump pentru ca marile companii farmaceutice le fac "cadouri" consistente pentru retetele de medicamente scumpe varate pe gatul pacientilor inscrisi.  Asa ca medicii din spital prescriu medicamente mai ieftine, cu aceeasi eficienta terapeutica. Iar familiile celor bolnavi dau fuga sa le cumpere, in farmacii aflate in proximitatea spitalului. Sunt cateva farmacii, majoritatea practicand preturi nejustificat de mari. Dar, n-o sa merg pana in Tomis Nord sau Poarta 6 pentru a cumpara medicamente. Culmea este ca s-a deschis si in incinta spitalului (de fapt, a Policlinicii 1) o farmacie, Eurosantis se cheama. In permanenta sunt cozi acolo, iar vanzarile sunt de zeci de mii de lei pe zi. Buna afacere!Nu va spun a cui este farmacia, dar jurnalistii de ancheta pot afla foarte repede!
O alta afacere pe spinarea bolnavilor este cea cu papica. Ca mancarea din spital nu este suficienta si trebuie suplimentata cu un cartof taranesc si un piept de pui la gratar se stie. Restaurantul e tot in corpul spitalul, la parter - doar ca portiile au preturi echivalente cu cele ale marilor restaurante. Ca de, bolnavul trebuie sa manance, iar vizitatorul se simte obligat sa merga cu o duda, doua, la spital. Asa se face de cand lumea! Si baga mana in buzunar, indiferent cat costa! Un alt loc un de afacerile merg ca pe roate este la cofetaria din spital.  Preturi de cofetarie! Prajiturile, treaca-mearga; nici prea scumpe, nici ieftine. Dar  un bidon de apa plata sa te coste aproape dublu fata de un magazin alimentar, mi se pare chiar o jecmaneala pe fata. Cat despre suc, numai  de-ala la 10 lei litrul!
Sa tot fii bolnav! Doamne-fereste, suflati in san!
Despre bancnotele strecurate cu grija in buzunarul halatelor albe, cu alta ocazie! Sa-mi revin nitel!

Sarkozy trebuie sa-i plateasca drepturi de autor lui Basescu

De curand l-am vazut pe Sarkozy, ilustrul presedinte al Frantei, declarand ca va candida pentru un nou mandat. Cum nu traiesc in Paris sau alt oras de pe malul Senei, nu ma pot erija intr-un sustinator sau critic al presedintelui Sarkozy. Dar o sa-mi amintesc mereu de el in calitate de sot al Carlei Bruni, de protejat al cancelarului Germaniei, Angela Merkel si de amic (politic si de pahar)  al presedintelui Putin (dupa cum reiese cu varf si indesat din clipuletul de mai sus!).  Sarkozy nu este amic si cu presedintele nostru, Traian Basescu; s-a vazut acest lucru cu fiecare ocazie in care cei doi s-au intalnit sau, mai degraba, au  participat la aceleasi evenimente. Cu toate acestea, pare sa ii admire discursul si sa il considere demn de urmat. Altfel nu-mi explic cum a fost posibil ca Sarkozy sa declare in momentul in care si-a anuntat candidatura pentru un nou mandat ca trebuie sa candideze pentru ca nu poate abandona Franta in situatia de criza in care se gaseste; si ca daca ar renunta la o noua candidatura ar fi ca un comandant de nava care isi abandoneaza nava pe timp de furtuna. Cam asa a spus si Traian Basescu... Acuma n-oi fi eu fan Traian Basescu dar, pentru rotunjirea bugetului de stat, i-as sugera sa ii ceara lui Sarkozy drepturi de autor. Ca macar Basescu a fost comandant de nava si stie despre ce este vorba in propozitie, dar Sarkozy a fost avocat inainte de a intra in politica.

PDL, veriga slaba a coalitiei de guvernamant

Ma uitam zilele acestea la toate miscarile (unele extrem de neasteptate) din viata politica, mereu surprinzatoare, din Romania. Ca am prevazut picarea cabinetului Boc, este o chestiune de analiza - nu sunt nici pe departe "mama Omida", cum a incercat cineva sa imi spuna! Dar nici pretentii de analist politic nu am - imi place, insa, observatia! Observ lucrurile care se intampla in jurul meu si incerc sa mi le explic. De ce este PDL veriga slaba a coalitiei de guvernamant? Pur si simplu deoarece a fost singurul partid care a fost nevoit sa-si devoreze toti ministrii cabinetului Boc. De dragul unui nou guvern care sa castige votul de incredere al Parlamentului si de dragul castigarii unor mandate (in numar mult mai mare decat ceea ce indica la ora actuala sondajele de opinie). PDL, adica presedintele "independent" Traian Basescu a facut aceasta mutare gen "Nufarul" cu un scop bine definit: iesirea, fie si macar partiala, din groapa in care se afla la ora actuala. Sincer, mie imi place Mihai Razvan Ungureanu (si il cred capabil de a-si umfla muschii atunci cand toata lumea se asteapta mai putin); iar cei care spun ca ministrii desemnati (in fine, nu ca ar avea MRU cine stie ce"merit" in aceasta "afacere") sunt prea tineri si neexperimentati se inseala amarnic: exact de oameni aflati in deplinatatea capacitatii intelectuale si profesionale este nevoie. Iar 42 de ani ester varsta ideala! Dar..... dar apare un inconvenient major - toti sunt stergatori de scame de pe sacoul fostilor minsitrii PDL. Cine a dovedit ca are "cojones" in toata aceasta ecuatie? Pai, nimeni altii decat UNPR  si ungurii de la UDMR. Ei sunt cei care nu au schimbat nici un ministru pentru ca li se falfaie. Li  se falfaie, insa in mod inegal si cu motivatie diferita! Ungurii au lasat sa se inteleaga, prin vocea lui Gyuri Frunda, ca ar putea intoarce oricand foaia si ca expresia "fele apa, fele viz" nu este o simpla reducere la apa de izvor. Au inoculat ideea (cel putin in randul electoratului propriu) ca si-au impus punctul de vedere si ca au cerut si obtinut noi facilitati. Prin prisma viitoarelor alegeri locale si parlamentare ei si-au recastigat increderea electoratului propriu. Si voturile acestuia! Cat priveste UNPR, nu a facut decat sa-si reafirme lipsa totala de valoare.
Ca maine actualul guvern va trece prin Parlament este destul de evident. Dovada stau si zborurile charter si antemergatorii prin zapada Moldovei pentru ca "aplaudacii" coalitiei de guvernamant sa isi poata face numarul la bara fixa. Dar pana la urma tot PDL (aceasta struto-camila a politicii  romanesti) va fi partidul sacrificat. Pe principiul "eu te-am facut, eu te omor!"